Politika (Serbia): De ce frământăm pâinea în străinătate?

13 ianuarie 2020  |  09:23  |  👁 482 Vizualizari



Importul de pâine, surplusul de producție de pe piață și inexistența unei camere de comerț a producătorilor de profil reprezintă principalele probleme ale domeniului panificației.

Panificația din Serbia se confruntă cu un surplus de producție de circa 40%, pe lângă creșterea importului de pâine și al produselor de panificație, în paralel cu o lipsă a legislației în acest domeniu și a unei camere de comerț proprii – a declarat reprezentantul Uniunii producătorilor din domeniul panificației, Zoran Pralica.
„A crescut mult importul de pâine congelată și de produse de panificație și patiserie semipreparate, ca urmare a politicii de distribuție a marilor lanțuri de magazine și a practicii hotelurilor și a altor actori din domeniul HORECA, care preferă să se aprovizioneze cu panificație și patiserie congelată”, susține Pralica. Acesta consideră că una din principalele probleme ale panificației din Serbia o constituie numărul tot mai mare de brutării, care fragmentează piața și care adesea nu activează conform legislației în vigoare și angajează lucrători la negru.
„Se apreciază că în Serbia există circa 7.000 de mici afaceri de panificație, dar numărul exact al producătorilor din domeniu nu se cunoaște, deoarece nu toate sunt firme înregistrate cu acest domeniu de activitate. Cu toate acestea se poate vedea cu ochiul liber, în special la Belgrad, că există foarte multe brutării, cam cu 40% mai multe decât numărul optim în raport cu numărul de locuitori”, declară reprezentantul industriei de resort pentru Agenția BETA.
În plus, o mare problemă o reprezintă lipsa vânzătorilor specializați din brutării și lipsa lucrătorilor calificați din domeniu. „Industria sârbă de panificație are nevoie urgentă de o legiferare a domeniului, precum și de înființarea unei camere de comerț proprii, pentru o mai bună reglementare a domeniului”, a mai declarat Pralica.

Acesta a reamintit că în Serbia sunt produse zilnic 3,5 milioane de franzele (pâine albă). Anual, în Serbia se mănâncă în medie puțin peste 100 kilograme de pâine pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât media europeană.

„Politika” a anunțat deja că în anul 2019, Serbia și-a dublat importurile de pâine și de produse de panificație: au fost importate 6.000 de tone de pâine, de produse de patiserie și pâine toast în valoare de 6,8 milioane de euro.
Cu un an în urmă, în 2018, importul a valorat 3,1 milioane de euro, și după cum a aflat „Politika”, cel mai mult s-a importat din România, Germania, Bulgaria și Croația. Aluatul sau semipreparatul este importat congelat, el fiind doar „copt”, în special în lanțurile de magazine comerciale, care apoi îl vând ca ”produs proaspăt de panificație”.(RADOR)
Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.