Paştele Blajinilor 2022. Tradiţii şi obiceiuri

2 mai 2022  |  05:13  |  👁 173 Vizualizari


Paștele sau Paștile Blajinilor este o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu rădăcini păgâne cu influențe creștine considerabile.

Paștele Blajinilor- scurtă istorie

 

Sărbătorită preponderent, în Europa de Sud-Est, această sărbătoare are la bază pomenirea celor decedați și anume a rudelor și prietenilor apropiați. De Paștile Blajinilor credincioșii vizitează mormintele rudelor/apropiaților de la cimitire, le aduc în ordine, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor.

 

Tradițional, Paștile Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștile propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.

Țara unde sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova, unde ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor (la o săptămână după Paștile creștin-ortodox) este declarată oficial ca fiind zi liberă.

În capitala Republicii Moldova, în Chișinău, tradițional de Paștele Blajinilor municipalitatea pune la dispoziția populației rute de autobuz gratuite către cel mai mare cimitir din țară și unul din cele mai mari din Europa – Cimitirul Sfântul Lazăr (Doina).

La slavii de est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița (Радоница) la ruși, Radaunița (Радаўнiца) la bieloruși și Provodî (Проводи) la ucraineni, sărbătorită în ziua de marți de după Duminica Tomii.

În perioada comunistă sărbătoarea nu se putea ținea lunea, aceasta fiind zi de muncă, de aceea a apărut obiceiul de a pomeni pe cei răposați duminica, zi oficială de odihnă, ceea ce nu corespunde tradițiilor, întrucât Biserica Ortodoxă nu oficiază pomenirea morților în Săptămâna Luminată, inclusiv în Duminica Tomii, fiind vreme de bucurie pentru Învierea Domnului. Pomenirile în alte zile apropiate Paștilor Blajinilor, nu sunt o regulă oficială, consfințită de Biserică, ci doar o practică locală.

Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintai oameni de pe pamant. Traiesc fara femeile lor, convietuiesc cu ele numai 30 de zile pe an in vederea procreatiei. Blajinii, incapabili de a face rau, s-ar afla dincolo de lumea vazuta, pe unde se varsa Apa Sambetei, in delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocuparile Blajinilor sunt postul si rugaciunile pentru cei vii. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum sa calculeze data Sfintelor Pasti. Oamenii le vestesc acestora ca a venit Pastele prin intermediul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii.

Tradiții și obiceiuri de Paștele Blajinilor 2022

În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țară noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Nestiutii, Albii.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Există și credință că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți că fiind cei care susțîn stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos.

În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insula foarte aproape de Răi, pe unde trece Apă Sâmbetei.

În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.

Există credință că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se razboiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.

Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezența în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană.

Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconală

În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujba pentru sufletele celor răposați. Există credință că prin această slujba sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit. Având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată.

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.