Povestea singurului român care a văzut Pământul de pe orbită. 40 de ani de la zborul în Cosmos al lui Dumitru Prunariu

11 mai 2021  |  05:25  |  👁 172 Vizualizari


Câți oameni se află în spațiul cosmic în această clipă? Sunt șapte, toți la bordul Stației Spațiale Internaționale: trei americani, doi ruși, un francez și un japonez. Sunt acolo cu misiuni științifice care durează săptămâni sau luni de zile. Contextul în care ne punem această întrebare este aniversarea a 40 de ani de la zborul primului și singurului român care a văzut Pământul de pe orbită: Dumitru Dorin Prunariu.

Dumitru Prunariu a stat în Cosmos șapte zile, 20 de ore și 42 de minute cu misiunea de a realiza 22 de experimente științifice. Primul român a zburat în spațiu propulsat de tehnologie sovietică, de orgoliul politic al regimului comunist, de o sănătate de fier, pregătire profesională excelentă și un dram de noroc. În următoarele zile, în Telejurnal, îi refacem traseul și încercăm să aflăm în ce condiții încă un roman ar putea depăși cota de 100 de kilometri altitudine.

De la primele experimente reușite ale zborului autonom motorizat, fie că este vorba despre americanii frați Wright în 1903 sau de românul Traian Vuia la Paris în 1906, oamenii au ajuns în spațiul cosmic fulgerător. Primul satelit Sputnik, plasat pe orbită în octombrie 1957, primul om în spațiu, Iuri Gagarin, în aprilie 1961.

La scară istorică, 50 de ani nu înseamnă mai nimic. Dar a fost o jumătate de secol ca niciuna până atunci: au fost deceniile celor două războaie mondiale care, ne place să recunoaștem sau nu, au forțat toate ariile științifice, inclusiv ale aeronauticii. Din tenebrele conflagrațiilor mondiale au rezultat racheta V2 a regimului nazist și un nou conflict, rece, între superputerile americane și sovietice.

Prima utilizare avută în vedere pentru o rachetă a fost aceea de a transporta până la țintă o bombă. Iar în termini strategici, a controla cea mai înaltă poziție înseamnă a avea avantaj militar decisiv. Așa că rachetele au fost construite și mai puternice pentru a se desprinde de gravitația Terrei și de a plasa sateliți și oameni pe orbită în jurul planetei. URSS a marcat prima aceste doua borne.

În replică, Statele Unite au înființat NASA și președintele Kennedy a ridicat ștacheta promițând că americanii vor ajunge primii pe Lună. Deja îngrijorată de această întrecere științifico-ideologică și de posibilele derapaje beligerante, Organizația Națiunilor Unite a înființat în 1958 un Comitet pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic, cu experimente științifice împărtășite pentru progresul întregii omeniri. Suntem și noi membri acolo, încă din 1959. Termenii au fost acceptați și de cele două forțe care mențineau, ermetizate fiecare în bula ei, „cursa spațială”.

În mod surprinzător poate, încă înainte ca americanii să aselenizeze, Uniunea Sovietică deschide o portiță de colaborare cosmică pentru statele „prietene”. În 1968 se lansează programul Interkosmos care a însemnat în primii 10 ani doar contribuții științifice. Dar avea ca scop și lansarea în spațiu a unor cosmonauți din afara URSS. Cam în acest punct intră în scenă și tânărul Dumitru Dorin Prunariu. La moment aniversar, am stat de vorbă la Muzeul Militar, acolo unde se află capsula Soyuz 40, care l-a dus în spațiu și l-a readus pe Pământ.

sursa: stiri.tvr.ro

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.