Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) și chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB), se arată într-o analiză făcută de un grup de lucru, referitoare la problemele fiscale și bugetare.
Chiar și guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că situația bugetară a României este foarte proastă, având în vedere veniturile fiscale de sub 30% din PIB.
Dincolo de documentul despre care vorbim, chiar săptămâna trecută bugetul a fost franjurat încă puțin de Coaliție cu sprijinul lui Iohannis: noi scutiri la agricultură și industria alimentară.
De ce stăm mai prost decât alte state din zonă
Motivele pentru care stăm mai prost decât celelalte state sunt:
- un grad scăzut de colectare a impozitelor și taxelor datorate
- o multitudine de exceptări și scutiri care diminuează baza impozabilă
- anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparație cu ale statelor din Europa Centrală și de Est.
Cum colectăm comparativ cu Bulgaria, Polonia și Ungaria
La impozitul pe venit, România colectează cu circa un procent din PIB mai puțin decât Bulgaria și cu circa 3 procente din PIB mai puțin decât Polonia și Ungaria, în primul rând din cauza ratei de impozitare mici, de 10 la sută.
La impozitul pe profit, deși nivelul încasărilor pare în linie cu cel din statele de comparație, el este afectat de maniera foarte permisivă în care sunt definite și impozitate microîntreprinderile.
La TVA, România colectează cu circa 3 procente din PIB mai puțin decât statele peers. Acest fapt se datorează atât ratelor statutare mai scăzute, cât și evaziunii fiscale, precum și numeroaselor exceptări și scutiri legiferate în ultimii ani.
“Corecția macroeconomică/bugetară de care are nevoie România este de văzut și prin prisma deficitelor gemene– existența unor deficite externe (de cont curent) în creștere în ultimii ani. Astfel, deficitul de cont curent a fost în jur de 5% în 2019 și 2020 și s-a majorat la cca. 7% în 2021; deficitul comercial a fost în creștere constantă, ilustrând și o problemă de competitivitate, dincolo de cererea în exces”, se arată în document.
Stabilitatea leului are de suferit dacă nu se rezolvă situația bugetară
Corecția bugetară este necesară, și pentru că politica monetară nu poate menține singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale și de natura (lipsei) reformelor structurale.
„Cu cât mai neclară și neconvingătoare ar fi corecția dezechilibrului bugetar, cu atât mai dificilă ar fi sarcina BNR de a asigura stabilitatea macroeconomică și protejarea monedei naționale”, arată grupul de lucru.
- Este de notat că unul din avantajele cotei unice de impozitare (pierdut în timp prin numeroase exceptări și derogări) este tratamentul fiscal similar aplicat contribuabililor.
Tocmai de aceea, spune documentul, reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii și inechități în taxare, astfel încât impozitarea să fie uniformă și proporțională, indiferent de natura activității și de forma de organizare a acesteia.
Alternativa nedorită ar consta în creșteri ad-hoc de impozite și taxe, impuse de constrângerile de finanțare a deficitelor gemene, ceea ce ar lăsa neabordate tratamentele inechitabile asupra contribuabililor.
Din discursul public trebuie să dispară ofertele de reducere a ratelor de impozitare/taxare, întro perioadă în care bugetul consolidat se află sub presiuni extraordinare. Intervenții punctuale și temporare nu sunt de exclus, pot fi necesare, în condiții foarte dificile, dar trebuie să se evite permanentizarea și generalizarea acestora.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
