Iranul a semnat, joi, un memorandul pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai, a comunicat agenţia de presă rusă de stat TASS. Înfiinţată în 2001, Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai este, în prezent, un bloc de securitate, alcătuit din Rusia, China, India, Pakistan şi mai multe state post-sovietice. Anterior, Iranul era membru observator, transmite Rador.
Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, a declarat că în Secretariatul Guvernului a activat o întreagă reţea de agenţi inamici, nu doar un spion rus arestat luna trecută. „La sfârşitul lunii august, un spion rus a fost condamnat la 12 ani de închisoare şi a fost dispusă confiscarea bunurilor acestuia şi rambursarea tuturor cheltuielilor de cazare pentru perioada petrecută în centrul de arest preventiv. Aceasta este o ‘recompensă’ pentru ceea ce a făcut persoana respectivă, care a lucrat ca şef adjunct al unui departamentul secret şi a avut acces la documente clasificate.
Timp de trei ani, a cooperat cu Serviciul Federal de Securitate rus, le-a furnizat materiale (serviciilor speciale ruse, n.r.), dar SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei, n.r.) i-a descoperit activităţile la timp” – a explicat Şmihal, conform Rador. Potrivit premierului ucrainean, în Secretariatul Guvernului de la Kiev nu a fost un singur spion, ci o întreagă reţea. Unul dintre suspecţi a fugit în străinătate ca refugiat, iar autorităţile fac acum demersuri pentru aducerea acestuia în ţară. Denis Şmihal a mai precizat că unii dintre spioni au încheieat o înţelegere cu anchetatorii şi vor primi sentinţe mai uşoare. Premierul ucrainean a adăugat că spionul condamnat deja a transmis Rusiei diverse materiale, dar, datorită faptului că SBU i-a descoperit activitatea, o lungă perioadă de timp, acesta era, de fapt, parte a unei operaţiuni speciale, având acces la informaţii eronate.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit joi la Kiev, într-o vizită de lucru. Aceasta este a treia vizită a oficialului în Ucraina de la începutul războiului, declanşat de Rusia pe 24 februarie 2022, scrie Rador. „Mă aflu la Kiev pentru a treia oară de la începutul războiului Rusiei. S-au schimbat atât de multe. Ucraina este acum candidată UE” – a scris Ursula von der Leyen pe Twitter. Şefa Comisiei Europene a precizat că se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmihal, pentru a discuta despre „cum să ne apropiem economiile şi oamenii, pe măsură ce Ucraina progresează spre aderare”.
Permisele de circulaţie emise de Kosovo vor fi recunoscute în curând de încă un stat din Uniunea Europeană, Ungaria – a anunţat presa de la Pristina. Recunoaşterea permiselor de circulaţie emise de Kosovo se face în baza unui acord între guvernele Ungariei şi Kosovo, acord prezentat în şedinţa de guvern de ministrul kosovar de interne, Xhelal Sveçla, care a precizat că această iniţiativă va facilita libera circulaţie între Kosovo şi Ungaria.
„Coaliţia politică Frontul Democratic din Muntenegru, care în prezent negociază formarea noului guvern muntenegrean şi reprezentantul sârbilor în Preşedinţia Bosniei şi Herţegovina (BiH), Milorad Dodik, au primit în secret sume de bani din Rusia, în cadrul eforturilor Moscovei de a avea influenţă în străinătate” – a declarat, fără să precizeze sumele, o sursă apropiată Administraţiei SUA, citată de Vocea Americii.
„Serviciile americane de informaţii au înregistrat o creştere a acestor activităţi din 2014 şi până în prezent. Un exemplu: în BiH, înainte de alegerile din 2018, oligarhul rus Konstantin Malofeev a ajutat la finanţarea campaniei lui Dodik” – a declarat sursa citată, adăugând că acest exemplu demonstrează că „Rusia nu şi-a îndeplinit promisiunea de a investi în dezvoltarea economică a Republicii Srpska, ci a sprijinit partidul corupt aflat la putere, dezavantajând astfel partidele de opoziţie”. Un alt exemplu este Muntenegru şi oligarhul rus Oleg Deripaska, scrie Rador.
„Colaboratorii lui Deripaska, prin acorduri ilegale şi companii offshore, au asigurat finanţarea Frontului Democratic înainte de alegerile din 2016 şi 2018. În 2017, în Albania, am văzut că Rusia a asigurat Partidului Democrat aproape jumătate de milion de dolari, prin companii care desfăşurau activităţi ilegale” – a declarat sursa citată, adăugând că din 2014, Rusia a plătit în secret peste 300 de milioane de dolari şi intenţionează să plătească în continuare partide politice, oficiali şi politicieni din peste 20 de state, cu intenţia de a obţine influenţă în străinătate.
Eforturile Rusiei au drept obiectiv să manipuleze din interior, „ruşii încearcă să favorizeze anumite partide politice şi să submineze democraţia în toate acele state” – a declarat sursa citată, adăugând că Washingtonul a desecretizat anumite informaţii şi chiar le împarte cu anumite state pentru a le ajuta să contracareze influenţa Moscovei. Sursa citată a adăugat că Washingtonul doreşte să crească nivelul de conştientizare la nivel mondial privind finanţarea secretă practicată de Moscova şi „să arate clar că există metode prin care se poate răspunde la astfel de acţiuni”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, nu a dorit să vorbească despre informaţiile apărute în presă, dar a apreciat că implicarea Rusiei în alegerile din întreaga lume reprezintă un atac la suveranitate.
Prin metode puternice, Moscova doreşte să-şi evidenţieze sfera de dominaţie şi influenţă în Bulgaria, se arată în raportul Serviciului de Informaţii Militare pentru anul 2021. Războiul din Ucraina este un factor destabilizator pentru mediul de securitate, subliniază documentul. De asemenea, în raportul Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (DANS) pe anul trecut, se remarcă faptul că Bulgaria continuă să fie obiectul unui interes sistematic de spionaj.
Cabinetul interimar de la Sofia a publicat părţile neclasificate ale rapoartelor. Raportul DANS enumeră, de asemenea, cazuri legate de spionaj în favoarea Rusiei, fiind interceptată şi activitatea unor cetăţeni ruşi. Procuratura bulgară investighează aceste cazuri, transmite Rador. Sistemul naţional de protecţie a informaţiilor clasificate a fost supus unor presiuni suplimentare, precizează DANS, afirmând că „dependenţa semnificativă faţă de Rusia creează riscuri suplimentare”, iar Rusia a întreprins „o campanie hibridă de mare amploare pentru a opri extinderea NATO spre est şi pentru a-şi menţine influenţa în ţările vecine”. Raportul serviciilor de informaţii militare menţionează că, o dată cu redislocarea forţelor ruse în octombrie 2021 în Ucraina, Kremlinul încerca să „modeleze” comportamentul NATO şi al UE pentru a-şi atinge propriile obiective strategice.
Analiza indică, de asemenea, rolul livrărilor de gaze în formarea politicilor. Se observă că Rusia foloseşte Gazprom pentru a gestiona situaţia de pe piaţa europeană a gazelor. Serviciul de informaţii militare vorbeşte despre o creştere a presiunii asupra Bulgariei pentru a rezolva problemele privind aderarea Macedoniei de Nord şi Albaniei la UE, dar nu indică cine a exercitat această presiune. În 2021, Bulgaria rămâne o ţară secundară pentru migranţi, iar profilul persoanelor reţinute continuă să fie compus din tineri sub 35 de ani din Afganistan, Siria şi Irak.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a sosit în oraşul uzbek Samarkand, unde va lua parte la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai, a transmis, joi, agenţia rusă de presă Interfax. Putin urmează să aibă o întâlnire cu omologul său chinez, Xi Jinping, precum şi cu alţi lideri, în marja evenimentului ce se va desfăşura joi şi vineri.
Forţele navale ale Rusiei şi Chinei derulează patrule comune în Oceanul Pacific, a anunţat joi ministerul apărării din Rusia, într-un comunicat difuzat pe Telegram. Echipajele ruse şi chineze efectuează manevre comune tactice şi derulează exerciţii care implică artileria şi elicopterele de luptă. „Sarcinile patrulelor implică consolidarea cooperării navale dintre Rusia şi China, menţinerea păcii şi stabilităţii în regiunea Asia-Pacific, monitorizarea coastelor şi protejarea zonelor economice marine ruseşti şi chinezeşti”, se arată în comunicatul citat de Rador.
Guvernul Ucrainei a condamnat atacul cu rachete de croazieră asupra unui baraj de acumulare din apropierea oraşului Krivoi Rog, afirmând că atacul este un act de răzbunare pentru contraofensiva forţelor ucrainene în nord-estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-a născut în Krivoi Rog, a transmis Moscovei acest mesaj: „Atacul vostru cu rachete de astăzi, atacul cu rachetele voastre ruseşti asupra oraşului Krivoi Rog, asupra barajului lacului de acumulare Karaciunovski, obiectiv care nu are niciun fel de valoare militară, atac lansat, de fapt, asupra a sute de mii de civili obişnuiţi – acesta este încă un motiv pentru care Rusia va pierde. Va pierde nu numai acest război, ci şi istoria însăşi. Istoria este scrisă de oameni, dar niciodată de non-oameni”. Autorităţile ucrainene au declarat că atacul a afectat alimentarea cu apă în Krivoi Rog şi a creat riscul unor inundaţii grave, scrie Rador.
Premierul Marii Britanii, Liz Truss, se pregăteşte să elimine taxele pe zahăr pentru băuturile răcoritoare şi să renunţe la unele măsuri anti-obezitate pentru a atenua criza generată de creşterea costului vieţii, relatează „The Times” joi, citând surse guvernamentale. Ministrul britanic de finanţe, Kwasi Kwarteng, a ordonat oficialilor din sănătate să revizuiască măsurile de control al obezităţii, decizie care se va solda probabil cu eliminarea multora dintre ele, scrie ziarul britanic, citat de Rador.
Este puţin probabil să mai fie pusă pusă în practică interdicţia impusă promoţiilor de tipul „cumpără unul şi mai primeşti unul gratis” la alimentele nesănătoase, interdicţie amânată de guvern la începutul acestui an, pe fondul creşterii costurilor, scrie „The Times”. O interdicţie privind dulciurile şi bomboanele de ciocolată expuse la casele de marcat, care urma să intre în vigoare luna viitoare, a fost, de asemenea, pusă sub semnul întrebării. Într-un interviu acordat în luna august cotidianului „Daily Mail”, Liz Truss a declarat că va renunţa la planurile de restricţionare a ofertelor de cumpărături multiple pentru alimente şi băuturi cu conţinut ridicat de grăsimi, sare sau zahăr şi că nu va impune noi taxe pentru alimentele nesănătoase.
„Oamenii nu vor ca guvernul să le spună ce să mănânce”, a spus Liz Truss.
sursa https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-15-septembrie_887383.html
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.