14 noiembrie – Ziua Mondială de profilaxie și combatere a Diabetului Zaharat

          Pe 14 noiembrie  marcăm Ziua Mondială de profilaxie și combatere a Diabetului Zaharat, cea mai mare campanie de conștientizare la nivel mondial în domeniul prevenirii acestei maladii, care din anul 1991 la inițiativa Federației Internaționale a Diabetului și Organizației Mondiale a Sănătății este marcată anual în memoria zilei de naștere a lui Sir Frederick Banting, care în 1922 a descoperit insulina împreună cu Charles Best.

         Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat anul 2020 ca Anul Internaţional al asistenţilor medicali şi al moaşelor şi lansează un apel către autorităţi de a se asigura că forţa reprezentată de aceste două categorii de personal sanitar este suficient de puternică pentru a ne asigura că “oricine şi oriunde primeşte îngrijirea medicală de care are nevoie”.

         Tema evenimentului din anul curent este Asistenții medicali și diabetul.       Campania își propune să crească gradul de conștientizare în jurul valorii și rolului crucial pe care asistentele îl au în sprijinirea persoanelor care trăiesc cu diabet zaharat.

         Asistenţii medicali sunt parte a echipei complexe de îngrijire care ajută persoanele cu diabet şi familiile lor să înţeleagă şi să îşi gestioneze cât mai corect boala cu scopul de a evita complicaţiile cronice, de a creşte calitatea vieţii şi de a evita decesele premature.

         Asistentele joacă un rol cheie în:

• diagnosticarea timpurie a diabetului pentru a asigura un tratament prompt;

• oferirea de formare în materie de auto-gestionare și sprijin psihologic pentru persoanele cu diabet zaharat pentru a ajuta la prevenirea complicațiilor;

• abordarea factorilor de risc pentru diabetul de tip 2 pentru a preveni afecțiunii.

Știați că la nivel global :

1. Peste 463 de milioane persoane (1 din 11) din întreaga lume trăiesc în prezent cu diabet zaharat și numărul lor e în continuă creștere. Se estimează o creștere a persoanelor ce trăiesc cu diabet zaharat la 578 de milioane până în 2030.

2. 1 din 2 persoane ce trăiesc în prezent cu diabet este nediagnosticată (232 milioane), majoritatea cazurilor sunt diabet de tip 2.

3. 1 din 6 copii născuți vii (20 de milioane) sunt afectați de hiperglicemie în timpul sarcinii.

4. Diabetul zaharat sporeşte letalitatea de 2-3 ori comparativ cu populaţia generală, fiecare 6 secunde o persoană decedează din cauza diabetului, în anul 2019a cauzat peste 4,2 milioane de decese

5. Creşte riscul de apariţie a patologiei cardiovasculare (cardiopatiei ischemice şi infarctului miocardic acut) de 2 ori.

6. Patologia renală la pacienţii diabetici este de 17 ori mai frecventă, iar gangrena membrelor inferioare se întîlneşte de 20 de ori mai frecvent comparativ cu populaţia generală.

7. Speranţa de viaţă a pacienţilor diabetici este cu circa 10 ani mai mică decît a persoanelor nediabetice

Ce este diabetul zaharat ?

      Diabetul este o boală metabolică în care pancreasul fie nu produce deloc insulină (tipul I), fie nu produce suficientă (tipul II) pentru a putea metaboliza glucoza provenită din carbohidrați și a o transforma în energie. Acest fapt duce la un nivel crescut al glicemiei din sânge (hiperglicemie), care dacă se menține multă vreme astfel, conduce la deteriorarea organelor și a funcțiilor organismului.

Care este rolul insulinei?

       Insulina este un hormon care creează condiţiile necesare pentru ca celulele să poată absorbi glucoza pentru a fi utilizată ca energie. Fără aceasta rezultă, în cele din urmă, o „supraîncărcare cu glucoză” – adică niveluri ridicate de glucoză în sînge, fiindcă ea nu este utilizată de celule ca sursă principală de energie.

      Care sunt valorile glicemiei normale? La adulţii sănătoși, nivelurile glicemiei sunt cuprinse între 3,3 – 5,5 mmol/l, pe nemîncate.

      Câte tipuri de diabet zaharat sunt ?

      Diabetul de tip 1 – poate afecta persoane de orice vârstă, dar de obicei se dezvoltă la copii sau adulți tineri . Este cauzat de o reacție autoimună în care  se produce foarte puțină insulină sau insuficientă. Persoanele cu această formă de diabet au nevoie de injecții de insulină în fiecare zi pentru a controla nivelurile de glucoză din sângele lor.

       Diabetul de tip 2 sau diabet non-insulino-dependent, reprezintă cel puțin 90% din toate cazurile de diabet. Se caracterizează prin rezistență la insulină și deficiență relativă de insulină, care pot fi        prezente unul sau ambele în momentul diagnosticării diabetului. Diagnosticul de diabet zaharat tip 2 poate apărea la orice vârstă și poate rămâne nedetectat timp de mai mulți ani, iar diagnosticul este adesea făcut când apare o complicație sau se face un test de rutină de sânge sau glucoză în urină.

       Diabetul gestațional constă în nivelul ridicat de glucoză în sânge în timpul sarcinii. Se dezvoltă în 1 din 25 de sarcini la nivel mondial și este asociată cu complicații atât  la mamă, cât și copil. Diabetul gestațional dispare de obicei după sarcină, dar femeile cu diabet gestațional și copiii lor prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață.

Care sunt factorii de risc ?

• Istoricul familial – Daca aveți rude cu diabet zaharat de tip 2 (părinți, frați, surori, mătuși, unchi, verișori, etc), riscul de a face diabet este crescut, mai ales daca sunt prezenți și alți factori de risc .

• Excesul ponderal – Obezitatea si excesul de grăsime la nivel abdominal sunt printre principalii factori de risc de a dezvolta diabet zaharat.

• Hipertensiunea – Orice tensiune care se apropie sau depășește valoarea de 140/90 mmHg poate creste riscul de apariție a diabetului.

• Vârsta – Înaintarea în vârsta este un factor de risc important al declanșării diabetului de tip 2, de aceea se recomanda testarea glicemiei la toate persoanele peste 45 ani.

• Istoricul de diabet gestațional – Apariția diabetului in timpul sarcinii sau nașterea unui copil peste 4 kg poate fi semnul instalării ulterioare pe parcursul vieții a diabetului zaharat de tip 2, după vârsta de 45 ani este necesară testarea regulată a glicemiei.

• Prezența dislipidemiei: HDLC ≤ 0,9 mmol/l şi/sau TG ≥ 2,8 mmol/l

• Mod sedentar de viață

Care sunt semnele și simptomele bolii ?  

       De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu determină manifestări decât după un timp. Printre simptomele diabetului zaharat se numără:

• xerostomia (setea);

• urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);

• apetit culinar ridicat (polifagie);

• oboseală.

În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor sisteme, organe sau părți ale corpului:

• vedere încețoșată;

• furnicături sau amorțeală a membrelor;

• infecții ale pielii;

• infecții ale tractului urinar.

 Care sunt complicaţiile diabetului zaharat ?

1. Bolile cardiovasculare;

2. Hipertensiunea arterială;

3. Nefropatia diabetică – insuficienţa renala;

4. Retinopatia – care în fazele iniţiale poate fi depistată doar prin examinarea retinei prin dilatare pupilară, de aceea este necesar ca pacientul să se controleze annual;

5. Neuropatia diabetică;

6. Piciorul diabetic reprezintă una dintre cele mai frecvente complicaţii, dar şi cu posibilităţi multiple de prevenire.

 Cum putem preveni Diabetul zaharat  ?

1. Schimbați-vă obiceiurile alimentare, adică alegeți o alimentație sănătoasă, cu 3 mese principale pe zi și, eventual 2 gustări intermediare .

   2. Excludeți dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase, alimentele procesate si alimentele grase ori prăjite, alegeți, în schimb, legumele din plin și cerealele integrale, carnea slaba, lactatele degresate și fructele cu măsură,

   3. Alegeți-vă o  forma ușoară de activitate fizica (de exemplu mersul pe jos), pe care o puteți face minim 30 de minute pe zi, în fiecare zi, sau o forma de mișcare mai intensă precum alergatul sau mersul pe banda pe care sa o faceți minim 150 minute pe săptămână.

2. Aveti grija de greutatea dvs.

3. Controlați-vă periodic tensiunea arteriala si nivelul grăsimilor din sânge

Aflați în continuare răspunsul la cele mai frecvente îngrijorări ale diabeticilor despre COVID-19.

Persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse la infectarea de COVID-19?

• Persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse la îmbolnăvirea gravă de COVID-19 comparativ cu cele care nu au diabet

• Cu regret, persoanele cu diabet zaharat care se îmbolnăvesc de COVID-19 au un risc mai mare de deces comparativ cu cele fără diabet.

Dacă sufăr de diabet zaharat, ce trebuie să fac pentru a evita îmbolnăvirea de COVID-19?

• Spălați-vă frecvent pe mâini, evitați atingerea feței cu mâinile;

• Evitați contactul cu persoanele bolnave;

• Evitați vizitele familiei și a prietenilor care ar putea fi bolnavi;

• Stați întotdeauna la o distanță de cel puțin 3 metri de la orice altă persoană atunci când sunteți în afara casei;

• Minimizați și, dacă este posibil, evitați complet să mergeți în locurile aglomerate, precum magazinele, supermarketurile, farmaciile ș.a. Când este posibil, apelați la un prieten sau la o rudă care este sănătoasă să vă aprovizioneze cu cele necesare;

• Purtați mască de protecție atunci când trebuie să plecați în zone aglomerate.

       Astăzi, în cadrul Secției Asistență Medicală Specializată de Ambulator, a IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătații, Muncii și Protecției Sociale, în contextul pandemiei COVID-19, a  avut loc informarea și comunicarea verbală individuală  a  persoanelor  cu ocazia Zilei Mondiale de profilaxie și combatere a Diabetului Zaharat.  Fiecare doritor,  în  sala de proceduri,  pe lîngă analizele recomandate de medic, a avut posibilitatea să-şi verifice, absolut gratuit, cu ajutorul glucometrului,  nivelul glicemiei în sînge. Astfel că, din cele 15 persoane examinate, cu vârsta cuprinsă între 23 ani – 64 ani , doar la o doamnă   a fost depistată valoarea glicemie de 6 mmol/l  (pe nemîncate) , cu recomandările de rigoare.

       Oamenii au răspuns pozitiv la apelul nostru “Măsurați glicemia gratuit”  și pentru că sănătatea trebuie să fie mereu pe primul loc i-am încurajat pe toți să-și testeze glicemia, la medicul de familie,  cel puțin o dată pe an.