Emmanuel Macron și Marine Le Pen intră în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, așa cum s-a întâmplat și în 2017. Diferența dintre cei doi este peste 4 procente în favoarea actualului președinte, conform primelor estimări. Turul al doilea de scrutin va avea loc peste două săptămâni, pe 24 Aprilie.
Emmanuel Macron este susținut pentru un nou mandat la Palatul Élysée de ”Republica în Mișcare”, formațiune de centru care va încerca să atragă cât mai multe voturi și de la alegătorii de stânga, dar și de cei de dreapta, pentru turul al doilea.
Emmanuel Macron, candidat pentru un nou mandat de preşedinte: Încrederea dumneavoastră mă onorează, mă obligă şi mă angajează. Le cer tuturor celor care de 6 ani, până în această seară, s-au angajat să lucreze împreună cu mine, să își depășească divergențele pentru a se adună într-o mare mișcare politică de unitate și acțiune pentru țara noastră.
Programul electoral promovat de Emmanuel Macron include creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani, pensie minimă de 1100 de euro și creșterea salariului minim. Promite suplimentarea personalului medical și salarii mai mari pentru cadrele didactice. El vrea o Franța puternică și o Europa suverană, independentă din punct de vedere energetic și strategic.
Marine Le Pen candidează pentru a treia oară la funcția de președinte. Este susținută de ”Reuniunea națională”, fostul ”Front Național”, formațiune de extremă dreapta.
Marine Le Pen, candidată la preşedinţia Franței: Francezii au fost chemaţi să facă pentru ţară o alegere fundamentală între două viziuni complet diferite asupra vieţii: fie divizarea, nedreptatea și dezordinea aduse de Emmanuel Macron în utlimii ani, fie adunarea francezilor în jurul ideii de dreptate socială, a protecţiei pe care o garantăm noi într-un cadru de fraternitate pentru naţiune, pentru popor.
Le Pen intră în turul al doilea cu un program social, bazat pe creșterea puterii de cumpărare a francezilor, măsuri antimigratie și de combatere a islamismului. Ea susține o Europă a națiunilor în care dreptul constituțional francez să primeze în fața dreptului european.
Cei doi candidați care au rămas în cursa pentru Palatul Élysée au la dispoziție două săptămâni pentru a-i convinge pe francezi că le merită votul. Pe 24 Aprilie, vom afla cine va conduce Franța în următorii 5 ani.
Potrivit rezultatelor parţiale, candidata socialistă Anne Hidalgo a obţinut un rezultat umilitor, fără precedent, în jur de 2%, sau chiar mai puţin, iar cea a dreptei (Les Républicains, LR), Valérie Pécresse, semnează o înfrângere istorică cu sub 5% din voturi, potrivit AFP.
Potrivit rezultatelor parţiale, candidata socialistă Anne Hidalgo a obţinut un rezultat umilitor, fără precedent, în jur de 2%, sau chiar mai puţin, iar cea a dreptei (Les Républicains, LR), Valérie Pécresse, semnează o înfrângere istorică cu sub 5% din voturi.
Campania Annei Hidalgo, primarul Parisului, a fost marcată de propuneri descrise ca nerealiste sau demagogice, precum dublarea salariilor profesorilor, şi de tergiversările privind organizarea unor primare cu scopul de a uni stânga.
La dreapta, partidul de inspiraţie gaullistă, Les Républicains, nu şi-a revenit niciodată cu adevărat după înfrângerea liderului său şi preşedinte în exerciţiu Nicolas Sarkozy, în 2012, şi a luptat mult timp să-şi găsească un lider.
Preşedintele regiunii Ile-de-France (regiunea Paris), Valérie Pécresse, a creat pentru o vreme iluzia urcând în sondaje după numirea ei în urma unor primare a militanţilor. Ea ajunge însă în decor, cu un rezultat sub 5% din voturi, potrivit estimărilor, un scor fără precedent pentru formaţiunea sa.
„Problema de azi cu dreapta este că este sfâşiată între un electorat moderat trecut alături de Macron, care nu se regăseşte în deriva lui autoritară, chiar xenofobă, şi un electorat îmbătrânit, foarte conservator şi tentat de discursul extremei drepte„, a explicat politologul Rémy Lefebvre în revista Grand Continent din 7 aprilie.
„Se întâmplă pentru dreapta ce s-a întâmplat pentru PS” în 2017, blocat între Macron şi liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon. „În prezent, dreapta se află prinsă între Macron şi extrema dreaptă„, a subliniat el.
Apariţia precipitată pe scena politică a fostului jurnalist ultraradical Eric Zemmour şi ambiţia lui declarată de a şterge frontierele dintre dreapta şi extrema dreaptă au dat roade. În toamnă, unul dintre responsabilii de frunte ai LR, Eric Ciotti, a afirmat că preferă să voteze pentru Zemmour decât pentru Macron, eliminând deja fragilul „cordon imunitar” susţinut de liderii istorici ai dreptei, inclusiv fostul preşedinte Jacques Chirac, decedat în 2019.
Socialiştii şi republicanii deopotrivă vor avea acum privirile îndreptate spre alegerile legislative din iunie, care se anunţă ca o ultimă luptă.
„Asistăm la o recompunere a vieţii politice franceze cu această nouă bipolaritate între centrişti şi extrema dreaptă. Şi cu partidele tradiţionale de guvernământ, PS şi Les Républicains, care împreună au mai puţin de 10% din voturi. Acest lucru spune multe despre evoluţia politică a Franţei„, a declarat pentru AFP politologul Gaspard Estrada.
sursa: stiri.tvr.ro
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
