Azi, în lume. Știrile zilei de 17 noiembrie

17 noiembrie 2022  |  10:19  |  👁 248 Vizualizari


Premierul italian se apără de criticile privind prezenţa fiicei sale la summitul G20

Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a respins criticile survenite ca urmare a faptului că s-a deplasat cu fiica sa la summitul G20, în insula indoneziană Bali, relatează dpa.

După două zile de ‘muncă intensă’, Giorgia Meloni s-a confruntat cu o ‘dezbatere incredibilă’ privind deplasarea împreună cu fiica sa în cele patru zile în care a fost plecată din ţară, a scris miercuri pe Facebook politicianul de extremă dreapta. Unele surse media au relatat încă de marţi că Meloni s-a deplasat la summit cu copilul ei în vârstă de 6 ani şi cu o bonă.

‘Credeţi că e treaba dumneavoastră cum îmi cresc fiica?’, i-a întrebat Meloni pe ‘iniţiatorii’ dezbaterii. Lidera partidului Fratelli d’Italia a insistat că are dreptul să facă tot ce este mai bine pentru naţiune fără a-şi priva fiica de prezenţa mamei.

Karen Bass a fost aleasă miercuri primar al oraşului Los Angeles, potrivit presei americane, devenind prima femeie la conducerea celui de-al doilea cel mai mare oraş din Statele Unite, relatează AFP.

Democrată ferventă, Karen Bass a câştigat în faţa dezvoltatorului imobiliar şi fost membru al Partidului Republican, Rick Caruso, care a investit 100 de milioane de dolari din veniturile proprii în această cursă electorală.

După numărarea a trei sferturi din voturi, Karen Bass a înregistrat un avans de aproximativ 46.500 de voturi, potrivit unui bilanţ publicat miercuri. Un avans pe care presa locală l-a calificat drept ‘insurmontabil’. Rezultatele finale vor fi anunţate pe 5 decembrie.

Originară din Los Angeles, Karen Bass se bucură de o reputaţie solidă în oraşul ei natal. Foarte implicată în viaţa comunităţii locale, ea a fost aleasă în parlamentul statului California, apoi în Camera Reprezentanţilor. Karen Bass îi succede la conducerea metropolei americane lui Eric Garcetti, care a ocupat funcţia din 2013.

La 69 de ani, Karen Bass va conduce un oraş care se confruntă cu probleme, zeci de mii de oameni fără adăpost, dintre care unii cu probleme de sănătate mintală sau dependenţe. Dar ea va conduce şi un oraş care se pregăteşte să găzduiască Jocurile Olimpice din 2028 şi care are o industrie culturală înfloritoare.

Karen Bass va fi prima femeie primar din Los Angeles, dar nu şi primul primar de culoare al oraşului. Tom Bradley, ales în 1973, a deţinut această funcţie timp de două decenii.

SUA: Un agent de informaţii chinez, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru spionaj economic

Un agent de informaţii chinez a fost condamnat miercuri la 20 de ani de închisoare în SUA pentru că a încercat să fure tehnologie de la companii aerospaţiale americane şi franceze, a anunţat Departamentul american de Justiţie, potrivit AFP.

În prezent vârstă de 42 de ani, Xu Yanjun a fost declarat vinovat în noiembrie 2021 că, începând din 2013, a încercat să obţină informaţii pentru China despre mai multe companii aeronautice, printre care grupul american General Electric Aviation şi grupul francez Safran, care colabora cu GE la dezvoltarea unui motor.

Acest agent al Ministerului chinez al Securităţii Statului ar fi identificat experţi angajaţi de aceste companii şi i-ar fi determinat să vină în China sub pretextul unor conferinţe universitare, plătindu-le călătoria.

Arestat în 2018 în Belgia, probabil că a fost atras acolo în cadrul unei operaţiuni de contraspionaj, crezând că se va întâlni cu un angajat al GE, după care a fost extrădat în acelaşi an în SUA.

„Xu a avut ca ţintă companii aeronautice americane, a recrutat angajaţi pentru a-i face să meargă în China şi a solicitat informaţii brevetate de care dispuneau aceştia, totul pentru guvernul Republicii Populare China”, a precizat Departamentul de Justiţie într-un comunicat.

„Acest caz transmite un semnal clar că vom trage la răspundere pe oricine încearcă să fure secrete comerciale americane”, a spus procurorul Kenneth Parker. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns întrebărilor adresate de Reuters pe tema condamnării. Anul trecut, Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing a calificat acuzaţiile la adresa lui Xi drept 100% invenţii.

Lovituri masive ale Rusiei cu rachete asupra Ucrainei: Pentagonul denunţă o ‘crimă de război’

Rusia ‘pierde’ pe toate fronturile războiului său în Ucraina, a apreciat miercuri seara şeful statului major american, generalul Mark Milley, calificând drept ‘crimă de război’ atacurile ruseşti care au vizat în 15 noiembrie reţeaua de electricitate din întreaga Ucraină, relatează AFP.

‘A ţinti în mod deliberat reţeaua de electricitate civilă, provocând daune colaterale excesive şi suferinţe inutile populaţiei civile este o crimă de război’, a afirmat generalul Milley într-o conferinţă de presă comună cu ministrul apărării Lloyd Austin.

Cei doi responsabili s-au exprimat la finalul unei reuniuni la Washington a Grupului de contact pentru Ucraina, care reuneşte omologii lor ucraineni şi din ţările aliate.

Rusia a efectuat marţi lovituri masive asupra infrastructurilor civile ucrainene din întreaga Ucraina, inclusiv în apropiere de frontiera cu Polonia, lăsând fără curent electric milioane de gospodării, potrivit Kievului.

Milley, ofiţerul cu cel mai înalt grad de la Pentagon, a estimat că aproape ‘un sfert’ din populaţia ucraineană a rămas fără electricitate din cauza acestui baraj de rachete, cel puţin ’60 sau chiar până la 90 sau 100′, a spus el, subliniind că a fost ‘cel mai mare val de rachete’ tras asupra Ucrainei de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

Menţionând numeroasele eşecuri ale Rusiei, printre care recenta retragere din oraşul Herson, generalul american şi-a exprimat regretul că Moscova a decis să se angajeze într-o ‘campanie de teroare, o campanie destinată să provoace suferinţă maximă populaţiei civile ucrainene cu scopul de a-i dărâma moralul’.

‘Ei (ruşii) au eşuat în obiectivele lor strategice şi sunt pe cale în prezent să eşueze şi în plan operaţional şi tactic’, a spus în continuare el.

Cu toate acestea, generalul Milley s-a declarat sceptic în privinţa capacităţii Ucrainei de a disloca militar Rusia de pe întregul teritoriul ucrainean ocupat, inclusiv din Crimeea.

‘Probabilitatea unei victorii militare ucrainene, prin expulzarea ruşilor de pe întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv din Crimeea, probabilitatea ca aceasta să se întâmple în timpul apropiat nu este foarte mare din punct de vedere militar’, a apreciat şeful statului major american.

Fotbal: Un cântec rasist la adresa echipei Franţei, difuzat la televiziunea argentiniană înaintea Cupei Mondiale

Un cântec intonat de suporterii argentinieni la adresa jucătorilor echipei de fotbal a Franţei şi, în mod special, împotriva lui Kylian Mbappe, a fost difuzat în direct în Qatar la un post de televiziune argentinian, care a întrerupt difuzarea în momentul în care moderatorii postului au realizat conţinutul cuvintelor, informează AFP.

„Nu, nu. Cenzurat”, a spus unul dintre moderatori, jenat, în timp ce intervieva un grup de suporteri, într-o înregistrare video devenită rapid virală pe reţelele de socializare. Cântecul făcea aluzie la originile africane ale anumitor jucători francezi, între care Mbappe, şi conţineau insulte homofobe.

Argentina întreţine o puternică rivalitate cu Franţa după eliminarea în optimile de finală ale Cupei Mondiale din 2018 din Rusia, când Les Bleus au câştigat cu 4-3.

Ucraina anunţă prelungirea acordului privind exportul cerealelor sale cu 120 de zile

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat joi că s-a ajuns la un acord pentru prelungirea cu 120 de zile a iniţiativei privind exportul de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, relatează Reuters şi AFP.

‘O decizie în acest sens tocmai a fost luată la Istanbul. Naţiunile Unite şi Turcia rămân garanţi ai acestei iniţiative’, a indicat Kubrakov într-un mesaj pe Twitter, în care a salutat un ‘pas important în lupta împotriva crizei alimentare mondiale’.

Acest acord, care expira vineri seara, a permis exportarea a peste 11 milioane de tone de cereale din porturile ucrainene în patru luni. Turcia a confirmat joi prelungirea acordului cu privire la exportul de cereale ucrainene pentru încă patru luni ‘în aceleaşi condiţii’ ca cele care funcţionează din luna iulie, a anunţat un înalt responsabil turc pentru AFP, sub rezerva anonimatului.

Potrivit acestui responsabil, toate părţile au agreat ca ‘acordul să rămână în vigoare pentru încă 120 de zile pe durata lunilor de iarnă’, iar ‘noi aranjamente’ ar putea să fie luate după încheierea sezonului rece.

O sursă internaţională apropiată negocierilor a confirmat joi pentru AFP reînnoirea acestui acord, care implică Ucraina, Rusia, Turcia şi Naţiunile Unite. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul dintre susţinătorii acestui acord, se declarase miercuri ‘convins’ că acordul va fi prelungit.

Acordul iniţial încheiat în iulie a contribuit la evitarea unei crize alimentare mondiale, permiţând exportul de alimente şi îngrăşăminte din mai multe porturi ucrainene la Marea Neagră, care fuseseră blocate de Rusia, notează Reuters.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat înţelegerea convenită între părţi pentru prelungirea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei din porturile sale de la Marea Neagră (sud).

‘Salut acordul tuturor părţilor de a continua Iniţiativa privind exportul de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru a facilita transportarea în siguranţă a cerealelor, alimentelor şi îngrăşămintelor din Ucraina’, a declarat Guterres, citat într-un comunicat emis joi de Centrul de Coordonare Comună (JCC), care supervizează exporturile, cu sediul la Istanbul.

Naţiunile Unite, a spus el, sunt ‘pe deplin angajate în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente şi de îngrăşăminte din Federaţia Rusă’, o parte a acordului pe care Moscova o consideră esenţială.

Ucraina va primi probabil acces la locul exploziei rachetei, afirmă un consilier al preşedintelui polonez

Ucraina va primi probabil acces la locul unde o rachetă a ucis două persoane în sud-estul Poloniei, a declarat joi Jakub Kumoch, consilierul principal de politică externă al preşedintelui polonez, după ce Kievul a cerut acces la locul exploziei, transmite Reuters.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a afirmat miercuri că accesul la locul exploziei va necesita acordul ambelor ţări care efectuează ancheta, adică Polonia şi Statele Unite. Varşovia afirmă că explozia a fost cauzată, cel mai probabil, de o rachetă rătăcită a apărării antiaeriene ucrainene, însă Kievul neagă.

‘O echipă polono-americană de anchetă se află la faţa locului’, a declarat Jakub Kumoch la televiziunea privată TVN 24. ‘Ucrainenii au cerut acces la locul investigaţiei. Dacă ambele părţi vor fi de acord, şi, din câte ştiu, nu vor fi obiecţii din partea americană, un astfel de acces ar putea fi obţinut în curând’, a adăugat el.

Şeful Biroului de securitate naţională, Jacek Siewiera, a afirmat şi el la postul privat RMF FM că, din câte ştie, Duda nu se opune prezenţei unor observatori ucraineni la locul exploziei.

Kumoch a mai spus că Polonia deţine probe video cu privire la explozie. ‘Există, într-adevăr, materiale filmate, nu aş vrea să vorbesc despre conţinutul acestor materiale filmate pe care le-am văzut în regim clasificat, dar, desigur, prim-ministrul a dat astfel de informaţii, astfel de materiale există’, a afirmat consilierul.

‘Acestea sunt fotografiile noastre normale de la frontieră, unde se pot vedea anumite lucruri. Se văd lovituri deasupra Ucrainei, lupte deasupra Ucrainei şi, la un moment dat, într-un timp foarte scurt, se vede o anumită succesiune de evenimente’, a adăugat el. Kumoch nu a oferit alte detalii, spunând că doreşte ca ucrainenii să vadă aceste materiale mai întâi, în contact cu persoanele care conduc ancheta.

Grecia comemorează revolta din 1973, cu măsuri sporite de securitate

Mii de poliţişti au fost desfăşuraţi joi la Atena pentru manifestaţia anuală de comemorare a revoltei studenţeşti din 1973 împotriva dictaturii susţinute de SUA, o aniversare adesea marcată de violenţe, relatează France Presse.

Aproximativ 5.700 de poliţişti au fost mobilizaţi în capitala Greciei, precum şi drone, un tun cu apă şi un elicopter. Traficul va fi interzis în mare parte din centrul oraşului, iar staţiile de metrou vor fi închise din motive de siguranţă.

Această manifestaţie anuală comemorează ziua din 1973 în care 24 de persoane au fost ucise la Universitatea Politehnică din Atena de forţele trimise de juntă pentru a înăbuşi o revoltă studenţească.

Reprimarea brutală a mişcării a provocat o puternică emoţie în Europa şi a contribuit la subminarea puterii juntei, ducând la restabilirea democraţiei câteva luni mai târziu. Un număr mare de poliţişti au fost deja desfăşuraţi în cartierul Exarhia, popular în mediile anarhiste, pentru a proteja proiecte de renovare a unor situri, inclusiv o nouă staţie de metrou controversată.

Aproximativ 20.000 de oameni au participat anul trecut la manifestaţii la Atena şi 14.000 în cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, Salonic. Punctul culminant al manifestaţiei este în fiecare an în faţa ambasadei americane, în semn de protest faţă de sprijinul Washingtonului pentru dictatura militară din Grecia în timpul Războiului Rece.

SURSA https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-de-17-noiembrie_895274.html

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.