Un bărbat de 34 de ani din București a aflat întâmplător că este adoptat, în urma unei interogări făcute pe platforma online a Ministerului Afacerilor Interne. Totul a pornit de la o procedură banală, necesară pentru obținerea cazierului judiciar, însă informațiile afișate în sistem i-au schimbat complet perspectiva asupra propriei vieți.
Tânărul, care și-a spus povestea sub pseudonimul Tudor, a explicat că modul în care a descoperit adevărul ridică semne serioase de întrebare privind gestionarea datelor personale de către instituțiile statului.
„Este inacceptabil felul în care am aflat că sunt adoptat”, spune acesta, adăugând că „nimeni nu ar trebui să ajungă în situația asta”.
Povestea începe în 2024, când Tudor încerca să afle detalii despre momentul nașterii sale, inclusiv ora exactă, pentru calcule astrologice personale. Cum informațiile de la familie erau incomplete, a decis să solicite date suplimentare de la spitalul unde credea că s-a născut.
„Am făcut asta mai mult din curiozitate, pentru că la o ședință de terapie de grup mi-am dat seama că nu știu prea multe despre momentul în care am venit pe lume”, a povestit el, citat de Hotnews.
Descoperirea decisivă a venit însă ulterior, într-un context complet diferit, legat de un demers administrativ obișnuit.
Pentru a obține cazierul judiciar, bărbatul a accesat platforma Ghiș și apoi portalul Ministerului Afacerilor Interne. În momentul completării cererii, sistemul i-a afișat automat datele personale, inclusiv o informație la care nu se aștepta deloc.
„Aveam nevoie de cazierul judiciar pentru angajare, așa că am accesat ghiș De acolo am ajuns pe site-ul Ministerului de Interne: Am apăsat butonul de solicită cazier și mi-a apărut o cerere precompletată cu datele mele, dar cu un bonus: numele de familie anterior!”, a rememorat Tudor.
Informația l-a luat complet prin surprindere, mai ales că întreaga sa viață a folosit un singur nume de familie.
Deși inițial a crezut că este vorba despre o eroare de sistem, detaliul legat de numele anterior a continuat să îl frământe în zilele următoare.
„Mi-a rămas în minte”, a spus el, explicând că, treptat, a început să pună cap la cap informațiile.
Ulterior, verificările făcute la spital au adâncit misterul, întrucât unitatea medicală i-a transmis că mama sa nu născuse acolo. În acel moment, suspiciunile au devenit tot mai serioase.
„Îmi spuneam că într-o bază de date a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) nu prea au cum să fie greșeli. După ce am cerut cazierul, am primit răspunsul de la spital: mama nu născuse acolo. M-am gândit că nu știu eu bine unde am fost adus pe lume, că poate e tot o eroare”, a mai spus Tudor.
Căutările au continuat timp de luni de zile, iar în 2025 bărbatul a mers pe rând la primărie și la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție. În final, a primit confirmarea oficială a adopției sale.
„Înainte de a primi răspunsul oficial pe email, m-au sunat să-mi spună că adopția se confirma și au date doar despre mama biologică, tatăl fiind necunoscut”, a declarat el.
Pentru a afla mai multe despre originile sale, a fost nevoit chiar să deschidă un proces în instanță împotriva autorităților competente.
Unul dintre cele mai șocante detalii descoperite în acest proces a fost vârsta extrem de mică a mamei biologice.
„Am aflat că mama biologică avea 13 ani și jumătate când m-a născut. Mi-au dat data și locul ei de naștere. Pentru că era minoră, m-au întrebat dacă vreau să o contacteze ei și dacă vreau să fie contactați și bunicii. A fost un șoc să aflu că m-a născut un copil. Mă așteptam să fie foarte tânără, dar nu copil”, a povestit Tudor.
Mai multe pentru tine
În urma solicitărilor făcute de bărbat, Ministerul Afacerilor Interne a explicat situația ca fiind rezultatul unor erori administrative și al modului în care au fost gestionate datele istorice.
„Mi-au răspuns cu nonșalanță că e vorba de <cazuri punctuale, cauzate de erori umane de operare>. Așa am aflat de la ei că secretul adopției mele a fost compromis de o neglijență birocratică”, a spus Tudor.
În răspunsul oficial, instituția a precizat că:
„Modalitățile în care informațiile privind adopția au fost înregistrate în au fost neuniforme, încă de la momentul constituirii, motiv pentru care configurarea unui serviciu web care să excludă în mod exhaustiv toate situațiile de adopție este dificil de realizat, în special în ceea ce privește înregistrările anterioare anului 2015, moment în care a avut loc retehnologizarea sistemului și migrarea datelor”.
Deși a aflat adevărul despre originile sale, Tudor a ales să nu le spună părinților adoptivi. Situația rămâne delicată, mai ales în contextul vârstei și al stării lor de sănătate.
„E un secret foarte greu de dus. Însă ei sunt în vârstă și bolnavi, cu ce i-ar ajuta să știe că eu știu?”, a concluzionat el.
Dincolo de povestea emoționantă, cazul scoate la iveală vulnerabilități importante în modul în care instituțiile publice gestionează informațiile sensibile. Situația deschide o dezbatere mai amplă despre siguranța datelor personale și despre limitele digitalizării în administrația publică.
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.