Război în Orientul Mijlociu, ziua 20. Trump susține că nu ia în considerare desfășurarea de trupe terestre: „Nu v-aș spune”

Războiul în Orientul Mijlociu a intrat în ziua 20. Ample atacuri cu rachete ale Iranului s-au înregistrat în această noapte asupra infrastructurii de petrol și gaze din Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Qatarul expulzează diplomați iranieni și își afirmă dreptul de a răspunde, la fel și Arabia Saudită. Donald Trump avertizează Iranul că, dacă va continua atacurile asupra infrastructurii qatareze, SUA vor distruge integral zăcământul Pars al Iranului. Parisul îl trimite în Liban pe șeful diplomației, iar Uniunea Europeană, îngrijorată de situația creată de război, discută situația la Bruxelles, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins.

Liderii UE vor cere Bruxelles-ului să ofere sprijin în legătură cu creșterea prețurilor la energie

ACTUALIZARE :Conform unui proiect de concluzii comune consultat de Reuters, liderii UE vor solicita Comisiei Europene să ajute țările membre să adopte măsuri temporare și specifice pentru a frâna creșterea bruscă a prețurilor la energie provocată de războiul din Iran, relatează Times of Israel.

Documentul menționează, de asemenea, că orice măsură ar trebui să mențină stimulentele pentru investițiile pe termen lung, să sprijine implementarea mai rapidă a energiilor regenerabile și să garanteze o concurență loială pe piața internă a UE.

Liderii au discutat situația din Orientul Mijlociu și implicațiile sale mai largi în cadrul unui summit periodic desfășurat la Bruxelles.

„Consiliul European solicită dezescaladarea conflictului și maximă reținere, protecția civililor și a infrastructurii civile, precum și respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile”, au declarat liderii în concluziile scrise în urma discuțiilor.

„În acest sens, Consiliul solicită un moratoriu asupra atacurilor împotriva instalațiilor energetice și de alimentare cu apă”, au afirmat aceștia.

Ministrul francez de Externe va merge în Israel

ACTUALIZARE : Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, se va deplasa vineri în Israel, într-o vizită neprogramată, după ce a vizitat Beirutul în cadrul eforturilor de a asigura un armistițiu în Liban, conform Al Jazeera.

Ministerul francez de Externe a adăugat că acesta va discuta cu autoritățile israeliene despre securitatea regională și problemele legate de ajutorul umanitar, precum și despre încercările de a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu.

SUA au distrus o fabrică de rachete iraniană, anunță CENTCOM

ACTUALIZARE : Comandamentul Central al SUA afirmă că a distrus fabrica de rachete sol-sol a regimului iranian din Karaj, Iran.

Fabrica era folosită pentru „asamblarea rachetelor balistice care amenințau cetățenii americani, țările vecine și transportul maritim comercial”, a anunțat CENTCOM.

Netanyahu, despre „știrea falsă” că SUA ar fi târât Israelul în război

ACTUALIZARE : Răspunzând la ceea ce el a descris drept o „știre falsă”, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a negat acuzația potrivit căreia Israelul „ar fi târât SUA într-un conflict cu Iranul”, în cadrul unei conferințe de presă cu presa străină, conform Times of Israel.

„Chiar crede cineva că cineva îi poate spune președintelui [Donald] Trump ce să facă? Haideți, zău”, a spus el, adăugând că liderul american „ia întotdeauna decizii în funcție de ceea ce consideră că este bine pentru America”.

El a continuat să laude „coordonarea strânsă” dintre Israel și SUA pe parcursul conflictului în curs cu Iranul, afirmând: „Ne atingem obiectivele cu o viteză fulgerătoare”.

Benjamin Netanyahu: „Noi câștigăm, iar Iranul este decimat”

ACTUALIZARE : În discursul de deschidere al unei conferințe de presă, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul nu mai are capacitatea de a îmbogăți uraniu sau de a fabrica rachete balistice, conform Al Jazeera și Times of Israel.

Iranul „este mai slab ca niciodată”, în timp ce Israelul este o putere regională „și unii ar spune chiar o putere mondială”, a afirmat el.

Netanyahu a declarat într-o conferință de presă că nu este clar dacă poporul iranian se va ridica și va prelua controlul asupra țării de la autoritățile Republicii Islamice.

„Este prea devreme să spunem dacă iranienii vor ieși în stradă. Nu poți face o revoluție din aer, trebuie să existe și o componentă terestră. Există multe posibilități pentru o componentă terestră, dar nu voi dezvălui care sunt acestea”, a declarat el reporterilor.

Netanyahu a susținut că Israelul și Statele Unite „protejează întregul Orient Mijlociu – și îndrăznesc să spun, întreaga lume”, în timp ce prezenta progresele înregistrate în războiul în curs împotriva Iranului.

Premierul israelian a mai adăugat că, după 20 de zile de lupte, „noi câștigăm, iar Iranul este decimat”. El a precizat că arsenalele de rachete și drone ale Iranului sunt „degradate masiv” și a promis că „vor fi distruse”, prezentând campania ca un efort continuu de a elimina amenințarea reprezentată de Republica Islamică.

Prim-ministrul israelian a reiterat că obiectivul războiului împotriva Iranului este eliminarea amenințărilor nucleare și ale rachetelor balistice „înainte ca acestea să fie îngropate adânc sub pământ și să devină imune la atacurile aeriene”.

El a mai afirmat că acest lucru ar crea condițiile necesare pentru ca poporul iranian să „își însușească libertatea de a-și controla propriul destin”.

Netanyahu a spus că Israelul și SUA „distrug fabricile care produc componentele necesare pentru fabricarea rachetelor, eliminând baza lor industrială într-un mod în care nu am mai făcut-o până acum”, susținând că „structura de comandă și control a Iranului se află într-un haos total”.

Netanyahu a susținut că există multe semne care indică căderea guvernului iranian. „Aș vrea să le pot dezvălui pe toate”, a spus el.

El a adăugat că Israelul „ajută în felul său, prin informații și alte mijloace”, efortul american de a deschide Strâmtoarea Ormuz și a explicat că creșterile de prețuri „urcă și coboară”.

99 de soldați spanioli au fost evacuați din Irak

ACTUALIZARE : Personalul militar spaniol detașat în Irak a fost evacuat în Turcia, a declarat ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, conform Al Jazeera.

Cincizeci și șapte dintre aceștia făceau parte din coaliția condusă de SUA împotriva ISIL, iar 42 făceau parte din misiunea NATO în Irak. Robles a precizat că au avut loc schimburi de rachete în apropierea bazei celui de-al doilea grup, ceea ce a îngreunat desfășurarea operațiunii.

„De ce nu ați anunțat aliații despre atacul asupra Iranului?” Răspunsul lui Trump

ACTUALIZARE : Timp de decenii, președinții americani au evitat să vorbească despre atacul Japoniei asupra Pearl Harbor din 1941, dornici să se concentreze în schimb pe aprofundarea legăturilor cu Tokio, care a fost un aliat fidel după cel de-Al Doilea Război Mondial. Nu este cazul președintelui Donald Trump. Detalii aici.

Israelul „nici măcar nu a ajuns la jumătatea drumului” în operațiunea sa împotriva Iranului, susține un general

ACTUALIZARE : Șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), generalul-locotenent Eyal Zamir, a declarat într-o discuție internă că Israelul „nici măcar nu a ajuns la jumătatea drumului” în campania sa împotriva Iranului, în timp ce înalți oficiali militari indică faptul că nu există un calendar imediat pentru încheierea războiului, relatează Channel 12, citat de Times of Israel.

Conform evaluării prezentate în cadrul recentelor deliberări la nivel înalt, Channel 12 raportează că conducerea IDF este unitară în opoziția față de încetarea operațiunilor în această etapă.

Oficialii din domeniul securității se tem, se pare, că încheierea campaniei în acest moment ar putea duce la reluarea luptelor în câteva luni, în ciuda recentelor lovituri care au degradat semnificativ capacitățile Iranului în materie de rachete balistice.

Trump, despre trimiterea de trupe terestre în Iran

ACTUALIZARE : Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat joi că nu are în vedere trimiterea de soldați în Orientul Mijlociu, în contextul în care conflictul cu Iranul se îndreaptă spre a patra săptămână, conform Reuters.

„Nu trimit trupe nicăieri”, a spus Trump în răspunsul dat unui reporter care l-a întrebat dacă intenționează să trimită mai mulți militari în regiune. „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune. Dar nu trimit trupe. Vom face tot ce este necesar.”

Analiza lui Traian Băsescu despre războiul din Iran

ACTUALIZARE : Traian Băsescu a spus într-o intervenție telefonică la Digi24 că înainte de a începe un război, ar fi trebuit să se încerce „cu orice preț” negocieri cu Iranul. „Informațiile sunt contradictorii”, a subliniat fostul președinte. „Aș încerca un stop joc și hai să vedem cum stăm, că s-ar putea ca fostul lider Khamenei să fi lăsat o lege prin care se interzicea dezvoltarea armelor nucleare”, a mai spus Băsescu. Detalii aici.

Șefa serviciilor de informații americane a refuzat din nou să confirme că Iranul reprezenta o „amenințare iminentă”

ACTUALIZARE : Directoarea serviciilor de informaţii americane Tulsi Gabbard a refuzat din nou joi să confirme afirmaţiile lui Donald Trump potrivit cărora Iranul reprezenta o „ameninţare iminentă” înainte de loviturile americano-israeliene care au declanşat războiul din Orientul Mijlociu. Detalii aici.

Iranul cere clarificări din partea Germaniei cu privire la baza Ramstein

ACTUALIZARE : Teheranul a solicitat Berlinului să clarifice rolul bazei aeriene Ramstein în războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, a declarat ambasadorul său în Germania, Majid Nili, conform Al Jazeera.

„Le-am cerut să clarifice sau să explice rolul bazei Ramstein”, a spus Nili, adăugând că „rolul bazei Ramstein nu ne este clar din punct de vedere oficial”.

„Până în prezent, nu am primit niciun răspuns”, a spus el.

Avertismentul Organizației Mondiale a Comerțului

ACTUALIZARE : Organizația Mondială a Comerțului avertizează că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta grav comerțul mondial, care se află deja într-o fază de încetinire, estimând că ritmul de creștere a volumului comerțului cu mărfuri ar putea ajunge la doar 1,4% în acest an, comparativ cu 4,6% în 2025, conform Times of Israel.

„Creșterile susținute ale prețurilor la energie ar putea spori riscurile pentru comerțul mondial, cu posibile repercusiuni asupra securității alimentare și presiuni asupra costurilor pentru consumatori și întreprinderi”, a declarat Ngozi Okonjo-Iweala, directoarea generală a OMC, într-un comunicat.

SUA ar putea relaxa sancțiunile asupra Iranului

ACTUALIZARE : Administrația Trump ar putea suspenda sancțiunile asupra petrolului iranian care se află deja pe mare, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor la energie, care au explodat pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, a declarat joi secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, citat de Politico. Detalii aici.

Garda Revoluționară Iraniană susține că a „avariat” un aivon american F-35

ACTUALIZARE : Garda Revoluționară Iraniană afirmă că a atacat și a „avariat” un avion de vânătoare american de tip F-35, conform Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, căpitanul Tim Hawkins, a declarat pentru CNN că avionul „efectua o misiune de luptă deasupra Iranului” când a fost nevoit să efectueze o aterizare de urgență.

„Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se află într-o stare stabilă”, a spus Hawkins.

Donald Trump: SUA ar putea cuceri Insula Kharg „oricând”

ACTUALIZARE : În cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Sanae Takaichi, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va discuta cu Japonia despre cooperarea în vederea redeschiderii Strâmtorii Ormuz, lăudând această țară pentru sprijinul „extraordinar” acordat, relatează Al Jazeera.

El a criticat încă o dată NATO pentru că nu au ajutat SUA să redeschidă această cale navigabilă prin care trece o cincime din petrolul mondial.

„Ei își asumă responsabilitatea”, a spus Trump referindu-se la Japonia. „Spre deosebire de NATO”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că nu va trimite „trupe nicăieri” și că operațiunea militară împotriva Iranului este „prematură”.

„Nu, nu trimit trupe nicăieri. Dacă aş face-o, cu siguranţă nu v-aş spune, dar nu trimit trupe”, a spus Trump joi, în Biroul Oval, cu ocazia primirii premierului nipon Sanae Takaichi.

Trump a repetat afirmațiile anterioare, inclusiv aceea că SUA ar putea cuceri Insula Kharg „oricând dorim”. Insula este o mică bucată de pământ din nordul Golfului, de unde se exportă 90% din țițeiul iranian.

Atac asupra unei rafinării din Israel

ACTUALIZARE : Rafinăria de petrol a Grupului Bazan a fost lovită în urma unui atac cu rachete în Haifa. Serviciul național de ambulanță al Israelului, Magen David Adom, a declarat că o persoană a fost rănită ușor, conform Al Jazeera.

Ministrul israelian al Energiei, Eli Cohen, a declarat că nu s-au înregistrat pagube semnificative la infrastructură. El a precizat că alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în majoritatea locuințelor care fuseseră deconectate și că va fi restabilită în scurt timp și în restul zonelor afectate.

Iranul și-a intensificat joi atacurile asupra instalațiilor petroliere și de gaze naturale din zona Golfului, mizând tot mai mult pe un război care provoacă valuri de șoc în economia globală.

Israelul a atacat ținte navale iraniene din Marea Caspică

ACTUALIZARE : Armata israeliană a declarat că forțele sale aeriene au lansat atacuri asupra unor ținte navale iraniene din Marea Caspică, pentru prima dată de la începutul războiului, potrivit Al Jazeera.

Atacurile aeriene de aseară au vizat ținte dintr-un port al marinei iraniene în care sunt ancorate zeci de nave. Printre ținte s-au numărat nave care transportau sisteme de apărare aeriană, arme antisubmarin și nave de patrulare, a precizat sursa.

De asemenea, au fost lovite un cartier general central pentru activitățile navale din Marea Caspică și infrastructura utilizată pentru reparații și întreținere, a precizat sursa.

BCE: Războiul a „sporit semnificativ incertitudinea privind perspectivele economice”

ACTUALIZARE : Banca Centrală Europeană afirmă că războiul din Orientul Mijlociu „a sporit semnificativ incertitudinea privind perspectivele economice”, existând riscul unei inflații mai ridicate și al unei creșteri economice mai scăzute, relatează Al Jazeera.

„Acesta va avea un impact semnificativ asupra inflației pe termen scurt, prin creșterea prețurilor la energie”, a declarat aceasta.

„Implicațiile sale pe termen mediu vor depinde atât de intensitatea și durata conflictului, cât și de modul în care prețurile la energie vor influența prețurile de consum și economia.”

Secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului, despre atacurile Iranului

ACTUALIZARE : Secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem Mohamed Albudaiwi, afirmă că atacurile Iranului asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită constituie un „act flagrant de terorism și o agresiune criminală”, conform Al Jazeera.

Atacurile iraniene „ilustrează natura agresivă a regimului iranian și disprețul acestuia față de securitatea și stabilitatea regiunii și a lumii”, a declarat el într-o declarație publicată pe X.

CEO-ul QatarEnergy: „Trebuie să declarăm forță majoră”

ACTUALIZARE : Saad al-Kaabi, directorul general al QatarEnergy, afirmă că atacurile Iranului au avariat instalațiile care produc 17% din capacitatea de export a companiei de gaz natural lichefiat și că repararea acestora va dura între trei și cinci ani, conform Al Jazeera.

„Nici în cele mai îndrăznețe vise ale mele nu m-aș fi gândit că Qatarul – Qatarul și regiunea – ar putea fi ținta unui astfel de atac, mai ales din partea unei țări musulmane surori, în luna Ramadanului, care ne atacă în acest fel”, a declarat el pentru agenția de știri Reuters.

Compania de stat QatarEnergy ar putea fi nevoită să declare forță majoră pentru contractele pe termen lung de până la cinci ani privind livrările de GNL către Italia, Belgia, Coreea de Sud și China, din cauza celor două trenuri avariate, a spus al-Kaabi.

„Mă refer la contractele pe termen lung pentru care trebuie să declarăm forță majoră. Am declarat deja, dar a fost pentru o perioadă mai scurtă. Acum este vorba de orice perioadă”, a spus el.

Unitățile avariate au costat aproximativ 26 de miliarde de dolari, a spus al-Kaabi.

Șefa Serviciului Național de Informații al SUA: SUA și Israelul au obiective diferite

ACTUALIZARE : Tulsi Gabbard, directoarea Serviciului Național de Informații al SUA, a declarat în fața Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților că Statele Unite și Israelul au obiective diferite în războiul împotriva Iranului, conform Al Jazeera.

„Obiectivele stabilite de președinte sunt diferite de cele stabilite de guvernul israelian”, a afirmat Gabbard.

„Din operațiunile desfășurate, putem observa că guvernul israelian s-a concentrat pe neutralizarea conducerii iraniene. Președintele a declarat că obiectivele sale sunt distrugerea capacității Iranului de a lansa rachete balistice, a capacității de producție a rachetelor balistice și a marinei iraniene”, a adăugat ea.

Șeful diplomației iraniene: Teheranul a folosit doar o fracțiune din puterea sa

ACTUALIZARE : Ministrul de Externe al Iranului afirmă că Teheranul a demonstrat doar o mică parte din ceea ce este capabil în atacurile sale asupra infrastructurii energetice din regiune și că va riposta cu mai multă severitate dacă propriile sale obiective de infrastructură vor fi lovite din nou, relatează Al Jazeera.

„Răspunsul nostru la atacul Israelului asupra infrastructurii noastre a folosit doar o FRACȚIUNE din puterea noastră. Singurul motiv pentru care ne-am abținut a fost respectul față de solicitarea de dezamorsare a conflictului”, a declarat el într-o postare pe X.

„NICIUN fel de reținere dacă infrastructurile noastre vor fi lovite din nou.”

El a adăugat că orice încheiere a războiului „trebuie să țină cont de daunele aduse obiectivelor noastre civile”.

Pete Hegseth, despre Insula Kharg

ACTUALIZARE : În cadrul unei conferințe de presă ținută la Pentagon, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că atacurile asupra capacităților militare iraniene de pe Insula Kharg conferă Statelor Unite controlul asupra soartei țării, conform Al Jazeera.

Insula, situată la 30 km de coastele Iranului, reprezintă un nod de tranzit pentru aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării. Statele Unite au atacat-o în weekend, însă oficialii iranieni au afirmat că exporturile se desfășoară în mod normal și că nu s-au înregistrat victime.

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va viza infrastructura petrolieră a insulei dacă Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă crucială prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial.

Șase țări, printre care Franța, se declară „dispuse să contribuie” la asigurarea securității strâmtorii Ormuz

ACTUALIZARE 15:45 Franța, Regatul Unit, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia au condamnat în cor atacurile iraniene asupra infrastructurilor civile energetice din Golf și s-au declarat „dispuse să contribuie” la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz.

„Solicităm un moratoriu imediat și general asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere”, și „ne declarăm gata să contribuim la eforturile necesare pentru a garanta securitatea tranzitului în strâmtoare”, au indicat aceste țări într-un comunicat comun.

Hegseth afirmă că Iranul nu ar trebui să încerce să „provoace suferință” atacând aliații arabi

ACTUALIZARE 15:30 În cadrul unei conferințe de presă ținută la Pentagon, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Iranul să nu-și ia în vizor aliații din regiunea Golfului.

„Iranul are capacitatea de a face alegerile corecte. Pe viitor, nu ar trebui să-și ia în vizor aliații arabi, țările arabe, încercând să provoace suferință”, a declarat el.

„Este mai mult decât timpul” să punem capăt acestui război, susține Antonio Guterres

ACTUALIZARE 15:25 „Este mai mult decât timpul să punem capăt acestui război care riscă să devină complet incontrolabil, provocând suferințe imense civililor și având repercusiuni asupra economiei mondiale”, a afirmat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, adresându-se Statelor Unite și Israelului, în marja unui summit european la Bruxelles, la care a fost invitat.

El a adresat, de asemenea, un mesaj Iranului: „încetați să vă atacați vecinii. Aceștia nu au fost niciodată părți la conflict”.

Gardienii Revoluţiei susţin că au lansat rachete împotriva Flotei a V-a a SUA şi a unor obiective energetice israeliene

ACTUALIZARE 15:20 Corpul Gardienilor Revoluţiei islamice din Iran (IRGC) declară – într-un comunicat difuzat joi – că au efectuat un atac „de precizie” cu rachete cu rază medie de acţiune împotriva Flotei a V-a a Marinei SUA, dislocată în Orientul Mijlociu, precum şi asupra unor obiective energetice din Israel, relatează EFE, preluată de Agerpres.

Gardienii Revoluţiei detaliază în comunicatul lor, difuzat de agenţia locală de presă Fars, că acest al 64-lea val al răspunsului militar iranian – iniţiat ca ripostă la ofensiva americano-israeliană declanşată în 28 februarie – obiectivele vizate pe teritoriul israelian, menţionând aeroportul Ben Gurion, rafinăriile din Haifa şi Rishon LeZion.

În comunicat, IRGC susţine că operaţiunea a fost desfăşurată cu un „succes deplin”, fiind utilizate mai multe tipuri de rachete balistice, unele cu ogive cu fragmentaţie, pe bază de sisteme cu propulsie lichidă şi solidă.

Rachetele cu combustibil solid utilizează un propulsor care se aprinde instantaneu şi generează o forţă de propulsie imediată, fără complicaţiile încărcării cu combustibil lichid, astfel încât pot fi lansate rapid, sunt uşor de depozitat timp îndelungat şi dificil de detectat.

Rachetele cu ogive cu dispersie eliberează mai multe submuniţii care se împrăştie pe o suprafaţă foarte mare, iar fiecare dintre aceste dispozitive explodează separat; uneori rămân bombe nedetonate care continuă să fie periculoase.

Lideri ai UE discută posibilul impact al războiului împotriva Iranului asupra fluxurilor de migraţie

ACTUALIZARE 15:15  Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi un grup de 16 ţări ale Uniunii Europene s-au întâlnit joi pentru a discuta impactul războiului împotriva Iranului asupra fluxurilor de migraţie către Europa, cu scopul de a coordona un răspuns la potenţiale noi crize, informează EFE şi ANSA, preluate de Agerpres.

Într-o reuniune informală care a avut loc pe marginea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Von der Leyen a prezentat principalele linii de lucru ale Comisiei pentru a aborda fluxurile de migraţie provenite din conflictul din Orientul Mijlociu, a anunţat guvernul italian într-un comunicat.

De asemenea, ea a detaliat progresul negocierilor pe tema noului „Regulament privind repatrierile”.

Reuniunea, convocată de prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi omologii săi din Danemarca şi Olanda, a reunit statele membre cele mai interesate de implementarea „soluţiilor inovatoare” pentru gestionarea migraţiei – şi anume, utilizarea ţărilor terţe pentru facilitarea deportărilor – şi de consolidarea cadrului juridic pentru repatrieri.

Pe lângă Italia, Danemarca, Olanda şi Comisia Europeană, la reuniune au participat următoarele ţări: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Germania, Grecia, Polonia, Letonia, Malta, Slovacia, Republica Cehă, Suedia şi Ungaria.

În timpul sesiunii, Meloni şi-a exprimat satisfacţia faţă de adoptarea listei UE cu ţări de origine sigure şi definirea noului concept de „ţară terţă sigură”, susţinut de Italia.

De asemenea, ea le-a explicat participanţilor conţinutul scrisorii trimise în ziua precedentă prim-ministrului danez pentru a consolida sprijinul european pentru populaţiile afectate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Scopul acestei iniţiative este de a îmbunătăţi coordonarea în faţa potenţialelor valuri de migraţie şi de a preveni repetarea crizei migranţilor din 2015.

În cele din urmă, liderii au convenit să menţină o strânsă colaborare operaţională pe aceste teme, în pregătirea viitoarelor reuniuni internaţionale la nivel înalt, inclusiv Forumul de Revizuire a Migraţiei Internaţionale de la New York şi reuniunea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei de la Chişinău, ambele programate pentru luna mai.

Totodată, premierul Giorgia Meloni şi prim-ministrul danez Mette Frederiksen au trimis o scrisoare celorlalţi lideri ai UE, subliniind necesitatea „consolidării sprijinului european pentru populaţiile afectate de conflictul din Orientul Mijlociu”, a anunţat joi biroul şefei executivului de la Roma, informează ANSA.

Italia a găzduit joi două reuniuni informale de coordonare premergătoare summitului Consiliului European de la Bruxelles, potrivit unor surse citate de ANSA. Prima, privind competitivitatea, a fost găzduită de premierul Giorgia Meloni, alături de cancelarul german Friedrich Merz şi de prim-ministrul belgian Bart De Wever. A doua a fost reuniunea, deja tradiţională, privind soluţiile inovatoare în domeniul migraţiei, la care au participat cele 16 state membre menţionate. 

SUA ar putea relaxa restricțiile privind petrolul iranian

ACTUALIZARE 15:10 Statele Unite ar putea relaxa restricțiile privind petrolul iranian care se află deja pe mare, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, la Fox Business, în contextul în care Washingtonul încearcă să stabilizeze aprovizionarea globală.

El a adăugat că SUA ar putea, de asemenea, să recurgă la o eliberare unilaterală a rezervelor de petrol.

Bessent a declarat la începutul acestei săptămâni că petrolierele iraniene au părăsit deja Strâmtoarea Ormuz cu știința SUA, contribuind la aprovizionarea piețelor globale.

O explozie a fost auzită în apropierea aeroportului din Erbil, în Kurdistanul irakian

ACTUALIZARE 15:05 O explozie s-a auzit în această după-amiază în apropierea aeroportului internațional din Erbil, capitala Kurdistanului autonom din Irak, au relatat jurnaliștii AFP, semnalând prezența fumului lângă zidul de incintă, scrie Le Monde.

Un martor a afirmat că a auzit alte două explozii similare mai devreme în cursul zilei, în timp ce consilieri ai coaliției internaționale antijihadiste conduse de Washington staționează într-o bază din incinta aeroportului.

Aviația americană pătrunde adânc în Iran pentru a „vâna și distruge” dronele, potrivit șefului Statului Major

ACTUALIZARE 15:00 Armata americană pătrunde mai adânc spre est în spațiul aerian iranian pentru a „vâna și distruge” drone de atac de unică folosință, iar avioanele A-10 Warthog sunt acum angajate în sudul Iranului, unde vizează „ambarcațiuni de atac rapid” în strâmtoarea Ormuz, a declarat șeful Statului Major, generalul Dan Caine.

De asemenea, au fost desfășurate elicoptere AH-64 Apache în sudul Iranului pentru a viza dronele de atac, a precizat acesta, adăugând că Statele Unite au efectuat, de asemenea, lovituri aeriene împotriva grupurilor de miliții pro-iraniene.

Lansările de rachete și drone iraniene împotriva armatei americane au scăzut cu 90 %, potrivit secretarului american al Apărării

ACTUALIZARE 14:57 Atacurile iraniene cu rachete balistice și drone de unică folosință împotriva forțelor americane au „scăzut cu 90 % de la începutul conflictului”, a afirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.

Statele Unite au avariat sau scufundat cel puțin 120 de nave ale marinei iraniene, făcând ca flota lor de suprafață să fie „inutilizabilă” și submarinele lor să fie „distruse”, a adăugat el în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon.

Statele Unite au lovit peste de ținte în Iran, afirmă Pete Hegseth

ACTUALIZARE 14:55 Statele Unite au lovit peste de ținte în Iran până în prezent, iar atacurile de joi vor fi cele mai importante efectuate vreodată, „la fel ca cele de ieri”, a afirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă comune la Pentagon cu șeful Statului Major al Armatei SUA, generalul Dan Caine. „Capacitățile noastre nu încetează să se consolideze, iar cele ale Iranului nu încetează să se deterioreze”, a afirmat dl Hegseth, adăugând că apărarea aeriană iraniană a fost „distrusă”.

Secretarul Apărării a comparat regimul iranian cu Hamas din Fâșia Gaza și a afirmat că Iranul a investit masiv în tuneluri, rachete, rachete balistice și drone. Statele Unite le vânează „metodic, nemilos și zdrobitor, așa cum nicio altă armată din lume nu o poate face”, a asigurat el totuși.

Regatul Unit condamnă „cu cea mai mare fermitate” atacurile aeriene lansate de Iran asupra unei instalații de gaze din Qatar

ACTUALIZARE 14:52 Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a condamnat „cu cea mai mare fermitate” atacurile aeriene iraniene asupra unei instalații de gaze din Qatar, al doilea exportator mondial de gaz natural lichefiat (GNL).

„Lucrăm pentru o soluționare rapidă a situației din Orientul Mijlociu, în interesul superior al poporului britanic, deoarece nu există nicio îndoială că încetarea războiului este cea mai rapidă modalitate de a reduce costul vieții”, a scris el pe contul său de X.

Iranul ameninţă că răspunsul său la atacurile asupra infrastructurii sale energetice „nu s-a încheiat încă”

ACTUALIZARE 14:50 Armata iraniană a avertizat joi că răspunsul său la atacurile împotriva infrastructurii sale energetice „este deja în curs de desfăşurare şi nu s-a încheiat încă”, în urma recentelor bombardamente israeliene asupra instalaţiilor de gaze din sudul ţării, informează EFE, preluată de Agerpres.

„Îl avertizăm pe duşman că a făcut o greşeală gravă atacând infrastructura energetică a Republicii Islamice Iran, iar răspunsul este deja în curs de desfăşurare şi nu s-a încheiat încă”, a avertizat Brahim Zolfaqari, purtător de cuvânt al Cartierului General Central din Khatam al-Anbiya, într-un comunicat preluat de agenţia de ştiri Fars.

Zolfaqari a declarat că, dacă atacurile împotriva instalaţiilor energetice iraniene se vor repeta, Iranul va răspunde prin atacarea infrastructurii energetice aparţinând SUA, Israelului şi aliaţilor acestora „până la distrugerea completă”.

În plus, el a ameninţat cu un răspuns „mult mai sever” decât cel de miercuri seară.

Creșterile „substanțiale” ale prețurilor petrolului și gazelor nu vor fi temporare, afirmă un analist

ACTUALIZARE 14:45 Prețurile petrolului și gazelor sunt în creștere pe măsură ce conflictul din Iran se intensifică.

În cursul zilei de azi, contractele futures pe țițeiul Brent au depășit 115 dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele peste o săptămână. Prețurile gazelor au crescut cu 30%.

James Meadway, codirector al Verdant, un think tank din Marea Britanie, a declarat pentru Al Jazeera că această creștere nu va fi temporară.

„Acum câteva săptămâni, s-ar fi putut crede că factorii de decizie ai Băncii Angliei, ai Rezervei Federale și ai Băncii Centrale Europene vor putea ignora această creștere a prețurilor atunci când vor stabili ratele dobânzilor și vor spune: «Bine, va fi ceva temporar. Războiul se va termina repede, iar lucrurile vor reveni la normal’”, a spus el.

„Ceea ce s-a întâmplat acum este că, pe lângă blocarea Strâmtorii Ormuz, avem acum o perturbare gravă a producției de bază de petrol și gaze, în special de gaze, … așa că, în acest moment, se pare că va fi o creștere substanțială a acestor prețuri”, a adăugat el.

Hegseth afirmă că obiectivele militare ale SUA în Iran rămân neschimbate

ACTUALIZARE 14:40 Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a adoptat un ton belicos, afirmând că obiectivele Americii în Iran rămân neschimbate.

„Operațiunea Epic Fury este diferită. Este extrem de precisă, este decisivă. Obiectivele noastre, stabilite direct de președintele nostru, adept al doctrinei «America First», rămân exact aceleași ca în prima zi”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon.

El a subliniat că obiectivele Washingtonului includ distrugerea rachetelor, a lansatoarelor și a bazei industriale a Iranului, astfel încât acestea să nu poată fi reconstruite, distrugerea marinei lor și asigurarea faptului că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară.

„Iranul a canalizat zeci de ani de resurse de stat nu către poporul său, ci către rachete, drone și instalații subterane. Dar noi îi vână cum nicio altă armată din lume nu poate face, iar rezultatele vorbesc de la sine”, a adăugat el.

Marea Britanie va cumpăra rachete suplimentare pentru forţele sale din Orientul Mijlociu

ACTUALIZARE 14:30 Regatul Unit va cumpăra rachete suplimentare pentru forţele sale militare din Orientul Mijlociu în cadrul eforturilor de sprijinire a statelor din Golful Persic ce sunt atacate de Iran, a anunţat miercuri guvernul de la Londra, transmit Reuters şi DPA, preluate de Agerpres.

Baza militară britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă iraniană pe 1 martie.

Londra, ce are o prezenţă militară şi în Bahrein, Emiratele Arabe Unite şi în alte ţări din Golf, a precizat că va comanda un număr suplimentar de rachete uşoare multirol, fabricate de grupul Thales la Belfast, pentru forţele britanice din regiune, dar şi pentru armatele ţărilor partenere, acestea din urmă urmând să beneficieze de pregătire în Regatul Unit.

Rachetele uşoare multirol s-au dovedit deja ”extrem de capabile” pentru apărare aeriană în regiune, a precizat ministerul citat.

Ministerul Apărării britanic a confirmat planurile de sporire a stocului de arme ghidate cu laser Martlet, ce au fost folosite în ultimele săptămâni pentru a doborî drone.

Germania avertizează că șocul energetic ar putea determina plecarea companiilor pe fondul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului

ACTUALIZARE 14:25 Ministrul german al Economiei a avertizat că atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf riscă să determine plecarea companiilor din cea mai mare economie europeană, pe fondul creșterii prețurilor.

Katherina Reiche a declarat că creșterea costurilor ar putea intensifica presiunea asupra industriei, care se confruntă cu dificultăți încă de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

Prețurile europene la gazele naturale au crescut cu peste 50% de când SUA și Israelul au atacat Iranul la sfârșitul lunii februarie.

Economia Germaniei a rămas fragilă, înregistrând o creștere minimă anul trecut, după doi ani consecutivi de recesiune.

Ciprul vrea o discuție cu Marea Britanie referitoare la statutul și viitorul bazelor militare de pe teritoriul său

ACTUALIZARE 14:15 Preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulidis, şi-a exprimat intenţia joi, la Bruxelles, de a negocia „statutul şi viitorul” bazelor militare ale Regatului Unit de pe teritoriul ţării sale, după ce se vor fi încheiat războiul împotriva Iranului şi ostilităţile din Orientul Mijlociu, informează EFE, preluată de Agerpres.

„Când situaţia din Orientul Mijlociu se va fi rezolvat, vom avea o discuţie deschisă şi sinceră cu guvernul britanic”, a afirmat Christodoulidis la sosirea la summitul liderilor Uniunii Europene în capitala belgiană. Mai multe detalii, AICI

Calitatea aerului în Qatar este normală după atacurile iraniene

ACTUALIZARE 14:10 Ministerul de Interne al Qatarului afirmă că indicatorii de calitate a aerului din apropierea orașului industrial Ras Laffan, Al Dhakhira și Al Khor se mențin la niveluri normale în urma atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice a țării.

Ministerul a precizat că rapoartele privind calitatea aerului au fost analizate de Consiliul de Apărare Civilă al țării.

Atacurile iraniene au inclus atacuri cu rachete asupra orașului industrial Ras Laffan, principala instalație de gaze a Qatarului, care, potrivit acestuia, a suferit „daune semnificative”.

Ţările arabe şi islamice condamnă atacurile deliberate ale Iranului

ACTUALIZARE 14:00 Ţările arabe şi islamice au condamnat ferm atacurile „deliberate” ale Iranului cu rachete balistice şi drone, cerând oprirea imediată a acestora şi respectarea dreptului internaţional, se arată într-o declaraţie comună publicată joi, relatează Anadolu, preluată de Agerpres.

Miniştrii de Externe ai Turciei, Azerbaidjanului, Bahrainului, Egiptului, Iordaniei, Kuweitului, Libanului, Pakistanului, Qatarului, Arabiei Saudite, Siriei şi Emiratelor Arabe Unite s-au întâlnit miercuri la Riad pentru a discuta despre recentele atacuri iraniene şi escaladarea conflictului în regiune.

Atacuri asupra infrastructurii civile

Miniştrii au declarat că atacurile au vizat zone rezidenţiale şi infrastructură civilă cheie, inclusiv instalaţii petroliere, uzine de desalinizare, aeroporturi şi sedii diplomatice în ţările vecine, subliniind că astfel de acţiuni nu pot fi justificate în nicio circumstanţă.

Ei au declarat că statele au dreptul să se apare conform articolului 51 din Carta ONU, îndemnând în acelaşi timp Iranul să înceteze atacurile şi să promoveze diplomaţia pentru a calma tensiunile.

Miniştrii au afirmat că viitorul relaţiilor cu Iranul depinde de respectarea suveranităţii statelor şi de neamestecul în afacerile lor interne, precum şi de abţinerea de la încălcarea suveranităţii sau a teritoriilor acestora şi de la utilizarea capacităţilor militare pentru a ameninţa ţările din regiune.

Ei au subliniat necesitatea ca Iranul să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU (2026), care solicită încetarea imediată a atacurilor, încetarea ameninţărilor la adresa statelor vecine şi încetarea sprijinului, a finanţării şi înarmării miliţiilor afiliate din ţările arabe.

Îngrijorări legate de securitatea maritimă şi de situaţia din Liban

Miniştrii au cerut, de asemenea, Iranului să se abţină de la ameninţarea navigaţiei internaţionale în Strâmtoarea Ormuz şi a securităţii maritime din Bab al-Mandab şi să înceteze sprijinul, finanţarea şi înarmarea miliţiilor afiliate din ţările arabe.

Ei au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, stabilitatea şi integritatea teritorială a Libanului şi au condamnat atacurile Israelului asupra Libanului şi politicile sale expansioniste în regiune.

Miniştrii şi-au reafirmat angajamentul faţă de continuarea consultărilor şi a coordonării pentru a monitoriza evoluţiile, pentru a adopta poziţii comune şi pentru a lua măsurile necesare pentru a le proteja securitatea, stabilitatea şi suveranitatea.

Escaladarea regională s-a intensificat de când Israelul şi SUA au lansat o ofensiva comună asupra Iranului pe 28 februarie, care s-a soldat până în prezent cu circa de morţi, între care şi fostul lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Iranul a ripostat cu atacuri cu drone şi rachete în întreaga regiune şi a închis Strâmtoarea Ormuz, o rută cheie la nivel mondial pentru transportul petrolului, perturbând pieţele energetice globale.

Liban: Guvernul este decis să elibereze ţara de sub influenţa iraniană

ACTUALIZARE 13:40 Guvernul libanez este „decis să elibereze” ţara mediteraneeană de „sub influenţa iraniană”, după ce, potrivit ministrului de Externe Youssef Rajji, „Iranul a ordonat Hezbollah să tragă Libanul într-un război pe care nu l-a ales”. Youssef Rajji a făcut declaraţia joi în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe din mai multe ţări arabe şi islamice, convocată la Riad de Arabia Saudită, pentru coordonarea răspunsului la ameninţările privind securitatea şi stabilitatea regiunii, în contextul războiului declanşat de Israel şi SUA împotriva Iranului şi al ripostei Republicii islamice împotriva vecinilor săi, relatează EFE, preluată de Agerpres.

Rajji a denunţat că prin acţiunile sale Iranul încearcă să submineze securitatea şi pacea ţărilor arabe şi islamice în scopuri oportuniste, subliniind că este necesară o poziţie fermă şi o responsabilitate istorică pentru pentru a apăra securitatea şi suveranitatea ţărilor atacate de Teheran. În acest context, ministrul libanez a menţionat că guvernul său a luat o serie de decizii şi procedează la punerea lor în aplicare, subliniind că nu va da înapoi. Printre acestea se numără interzicerea activităţilor militare ale grupării şiite pro-iraniene Hezbollah, considerată responsabilă pentru ofensiva israeliană împotriva Libanului.

De asemenea, Rajji a cerut Israelului să respecte toate angajamentele internaţionale şi să se retragă de pe teritoriul libanez pe care îl ocupă din 2024.

După ce Hezbollah a decis să se alăture războiului Iranului împotriva Israelului şi a SUA şi represaliile israeliene ulterioare împotriva teritoriului libanez, preşedintele Libanului, Joseph Aoun, a reacţionat ferm şi s-a angajat să interzică orice activitate armată a grupării şiite şi să obţină dezarmarea completă a acesteia, considerând ilegale operaţiunile militare ale acesteia.

Aoun acuzat chiar Hezbollah că a întins o „capcană” statului prin atacul său împotriva Israelului, căutând să provoace o invazie israeliană care ar obliga autorităţile să intervină direct sau să justifice acţiunile grupării.

Represaliile israeliene împotriva Hezbollah a provocat cel puţin 968 de morţi şi sute de răniţi în Liban, pe lângă sutele de mii de persoane strămutate în interiorul ţării.

Merz salută „semnalul” dat de Trump privind disponibilitatea sa de a pune capăt conflictului

ACTUALIZARE 13:35 Cancelarul german Friedrich Merz i-a mulțumit lui Donald Trump pentru ceea ce a numit semne că atacurile împotriva Iranului s-ar putea încheia.

„Sunt extrem de recunoscător că președintele SUA a transmis aseară un semnal în acest sens, arătând că este pregătit să pună capăt conflictului”, a declarat Merz reporterilor înaintea summitului UE de la Bruxelles.

El a adăugat că Europa este pregătită să contribuie la stabilizarea Orientului Mijlociu odată ce luptele vor înceta.

Declarațiile sale au venit după ce Trump a afirmat pe Truth Social că Israelul a „lovit violent” în atacul său asupra câmpului South Pars din Iran, fără știrea Washingtonului, și că Israelul nu va mai lansa alte atacuri asupra câmpului.

Bursele europene își accentuează scăderea, îngrijorate de consecințele crizei energetice

ACTUALIZARE 13:25 Trei dintre cele patru mari burse europene înregistrau pierderi de 2 % și mai mult, joi în jurul orei 12:00, determinate de creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie înaintea reuniunii Băncii Centrale Europene (BCE) și a Băncii Angliei.

Frankfurt a înregistrat cea mai puternică scădere (− 2,43 %), urmată de Milano (− 2,34 %). Scăderea de la Londra oscila în jurul valorii de − 2 % la jumătatea zilei. Parisul a înregistrat o scădere mai limitată (− 1,73 %).

Iranul își reiterează amenințările cu „distrugerea” infrastructurilor energetice din Orientul Mijlociu

ACTUALIZARE 13:10 „Avertizăm inamicul că comite o greșeală gravă atacând infrastructura energetică a Republicii Islamice Iran”, a declarat centrul de comandă interarme Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de presă Fars.

„Dacă acest lucru se va repeta, represaliile împotriva infrastructurilor voastre energetice și a celor ale aliaților voștri vor continua până la distrugerea lor”, a adăugat acesta, avertizând asupra unui „răspuns mult mai violent” decât în timpul atacurilor nocturne asupra unor obiective din Golf.

Zeci de nave, blocate în largul Strâmtorii Ormuz

ACTUALIZARE 13:05 Zeci, dacă nu chiar sute de nave sunt ancorate în Golful Oman, „așteptând un fel de undă verde pentru a trece” prin Strâmtoarea Ormuz, relatează jurnalistul Inzamam Rashid, aflat în largul acestei căi navigabile, potrivit Al Jazeera.

Iranul exercită un control de facto asupra strâmtorii, care a devenit acum „periculoasă”, a declarat el pentru Al Jazeera.

„Apele din aceste zone, în special din jurul Strâmtorii Ormuz, rămân foarte nesigure”, a spus el.

„Nu asistăm doar la un război Este, în mare măsură, și un război energetic și economic. Iar o mare parte din acesta este alimentat de activitatea de aici, din Strâmtoarea Ormuz”, a adăugat el. „Creșterea prețurilor la petrol pe care o observăm – cea mai mare din iunie 2022 – se întâmplă din cauza faptului că această cale navigabilă strategică rămâne închisă.”

Spațiul aerian irakian va rămâne închis în următoarele 72 de ore

ACTUALIZARE 13:00 Autoritatea pentru Aviație Civilă din Irak a anunțat că va menține închiderea spațiului aerian al țării în următoarele trei zile, până duminică la prânz (ora 09:00 GMT), din cauza situației de securitate din regiune.

Închiderea se aplică tuturor „aeronavelor care sosesc, pleacă sau survolează teritoriul”, a precizat autoritatea.

„O greșeală majoră”: Iranul avertizează împotriva atacurilor asupra infrastructurii energetice

ACTUALIZARE 12:55 Un purtător de cuvânt al Cartierului General Central Khatam al-Anbiya al Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) a declarat că răspunsul Iranului la atacurile asupra infrastructurii sale energetice „nu s-a încheiat încă”.

Într-o declarație difuzată de agenția de știri ISNA, purtătorul de cuvânt a afirmat că, dacă atacurile asupra infrastructurii energetice a Iranului se vor repeta, răspunsul va fi „mult mai sever”.

„Avertizăm inamicul că ați comis o greșeală majoră atacând infrastructura energetică a Iranului”, a spus el. „Dacă se va repeta, următoarele atacuri asupra infrastructurii energetice a voastră și a aliaților voștri nu se vor opri până la distrugerea completă a acesteia.”

Macron condamnă „escaladarea nesăbuită” pe fondul atacurilor asupra instalațiilor energetice din Golf

ACTUALIZARE 12:50 Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat cu privire la o „escaladare nesăbuită” în Orientul Mijlociu, pe măsură ce atacurile israeliene și iraniene se extind asupra infrastructurii energetice cheie.

Macron a declarat că conflictul a început să vizeze instalațiile de producție de hidrocarburi din întreaga regiune, marcând o nouă fază periculoasă.

„Mai multe țări din Golf au fost lovite pentru prima dată în capacitățile lor de producție, la fel cum a fost lovit Iranul”, a spus el.

Macron a solicitat discuții „directe” între SUA și Iran pentru a preveni o escaladare suplimentară și pentru a stabiliza regiunea.

Ofițeri militari britanici colaborează cu SUA la planurile privind Strâmtoarea Ormuz

ACTUALIZARE 12:45 Marea Britanie a trimis ofițeri militari în SUA pentru a contribui la elaborarea planurilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, potrivit unor oficiali din domeniul apărării citați de ziarul The Times.

Micul grup de experți militari, aflat acum la Comandamentul Central al SUA de la baza aeriană MacDill din Tampa, Florida, are sarcina de a ajuta la „dezvoltarea de opțiuni pentru a permite navelor să tranziteze punctul de strangulare, despre care se teme că ar conține mine”, relatează cotidianul.

IRGC din Iran a promis că va continua să închidă Strâmtoarea Ormuz pentru „dușmani”, perturbând enorm prețurile petrolului și rutele globale de transport maritim.

Apelul lui Trump pentru o coaliție navală internațională care să forțeze deschiderea strâmtorii a strâns până acum puțin sprijin.

S-a semnalat un incendiu după ce o dronă a lovit o unitate a rafinăriei de petrol din Kuweit

ACTUALIZARE 12:40 Kuwait Petroleum Corporation a declarat că a izbucnit un „incendiu de proporții reduse” după ce o dronă a lovit o unitate operațională a rafinăriei Mina al-Ahmadi.

Potrivit Agenției de știri din Kuweit, compania a declarat că incidentul nu a provocat răniți, iar incendiul a fost stins „conform celor mai înalte standarde de siguranță”.

Rafinăria de petrol se află la aproximativ 50 km sud de orașul Kuweit.

Prețurile gazelor și petrolului se înalță vertiginos în urma atacurilor asupra infrastructurilor energetice

• Prețul barilului de Brent, referința pieței mondiale a petrolului, a crescut cu peste 10 % joi dimineață, piața fiind îngrijorată de repercusiunile atacurilor asupra infrastructurilor energetice. În jurul orei 11, prețul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în luna mai, a crescut cu 6,76 %, ajungând la 114,64 dolari.
• Prețul gazului european a crescut, la rândul său, cu 35% joi dimineață. În jurul orei 11:00, contractul futures al TTF olandez, considerat referința europeană, a crescut cu 21,18%, ajungând la 66,24 euro pe megawatt-oră.
• Bursele europene au deschis în scădere semnificativă: Frankfurt a înregistrat o scădere de 1,50%, la fel ca Paris (-1,20%), Londra (-1,28%) și Milano (-1,27%)B . În Asia, la Bursa din Tokyo, indicele de referință Nikkei a închis în scădere cu 3,37%. La Seul, indicele de referință Kospi a pierdut 2,73%. Sydney a scăzut cu 1,65%, Taipei cu 1,92%. Indicele Hang Seng din Hong Kong pierdea 1,85% în jurul orei 6:30.

Emiratele Arabe Unite afirmă că au interceptat șapte rachete balistice și 15 drone

ACTUALIZARE 12:30 Sistemele de apărare aeriană ale Emiratelor „au interceptat șapte rachete balistice și cincisprezece drone provenite din Iran”, a anunțat pe X Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite.

De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, țara a interceptat „334 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1 714 drone”, a precizat acesta.

Un ministru israelian califică războiul drept „o binecuvântare enormă pentru Israel”

ACTUALIZARE 12:25 Ministrul israelian Ze’ev Elkin a afirmat că discuțiile despre război nu ar trebui să se concentreze asupra momentului în care acesta se va încheia, ci asupra „modului în care putem extinde și intensifica pagubele”.

„Fiecare zi a campaniei reprezintă o binecuvântare enormă pentru Statul Israel”, a declarat Elkin într-un comentariu difuzat de postul de radio al Armatei israeliene, citat de Al Jazeera.

Ieri, ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat că armata israeliană are autorizația de a viza orice oficial iranian de rang înalt care se află în raza lor de acțiune.

Războiul a provocat moartea a cel puțin de persoane în Iran, 968 în Liban și cel puțin 17 persoane în Israel.

Deputații iranieni propun introducerea unei taxe de trecere prin Strâmtoarea Ormuz

ACTUALIZARE 12:20 Deputații iranieni propun introducerea unei taxe de trecere pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, punctul central al conflictelor din Orientul Mijlociu, au relatat mass-media iraniene, citate de Le Monde.

„În Parlament, lucrăm la un plan conform căruia țările vor trebui să plătească taxe și impozite Republicii Islamice dacă strâmtoarea Ormuz este utilizată ca rută sigură” pentru transportul de energie și mărfuri, a declarat deputata din Teheran, Somayeh Rafiei, citată de agenția oficială Isna.

Pasaj strategic pentru transportul hidrocarburilor, această strâmtoare, care separă Peninsula Arabică de Iran, este blocată în mare parte de regimul iranian de la începutul războiului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel.

Membrii NATO discută despre blocarea Strâmtorii Ormuz, iar aliaţii vor găsi o soluţie

ACTUALIZARE 12:15 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că aliaţii poartă „discuţii intense” despre cum să abordeze blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz şi şi-a exprimat încrederea că, la fel „ca întotdeauna, vor găsi o soluţie”. „Discută intens între ei, cu Statele Unite şi între ei, despre care anume este cea mai bună modalitate de a aborda această enormă problemă de securitate. (…) Sunt convins că aliaţii, ca întotdeauna, vor face tot posibilul în apărarea interesului nostru comun şi, prin urmare, vom găsi o soluţie”, a explicat Rutte într-o conferinţă de presă alături de preşedintele României, Nicuşor Dan, relatează EFE, preluată de Agerpres.

Strâmtoarea Ormuz este o cale maritimă strategică blocată de Iran după bombardamentele americano-israeliene.

De câteva zile, preşedintele SUA, Donald Trump, critică refuzul principalilor aliaţi ai Washingtonului din NATO, între care Franţa şi Regatul Unit, de a ajuta Statele Unite să redeschidă această cale, prin care tranzitau aproape 20% din ţiţeiul şi gazul natural lichefiat (GNL) mondial înainte de război, aminteşte AFP.

Cvasiparalizia strategică a Strâmtorii Ormuz a făcut ca preţurile petrolului să crească vertiginos în ultimele două săptămâni.

Luni, Trump a solicitat asistenţă marilor puteri mondiale pentru a garanta securitatea strâmtorii. Iar marţi, republicanul a descris refuzul multor ţări din NATO de a oferi asistenţă Statelor Unite drept o „greşeală cu adevărat stupidă” şi a afirmat că de fapt nici nu mai avea nevoie de ajutorul lor.

Între timp, armata americană a atacat cu bombe antibuncăr situri iraniene de rachete din apropierea Strâmtorii Ormuz. 

Israelul afirmă că l-a ucis pe șeful serviciului de informații militare al Hamas din Gaza

ACTUALIZARE 12:00 Armata israeliană și agenția de securitate internă Shin Bet l-au „lovit și ucis” pe Mohammed Abu Shalah, descris ca fiind „șeful serviciului de informații militare al Hamas din brigada Khan Younès”, a afirmat armata într-un mesaj publicat pe Telegram.

„În timpul conflictului, Abu Shalah a îndeplinit funcția de ofițer de informații pentru înalții responsabili ai brigăzii și a participat la planificarea masacrului din 7 octombrie din brigada Khan Younès”, a acuzat armata israeliană. „Recent, el a încălcat, de asemenea, un acord menit să limiteze reconstituirea capacităților organizației în Fâșia Gaza și a planificat acțiuni teroriste împotriva forțelor israeliene care operează în Fâșie și în Israel”, a mai afirmat aceasta.

Armata israeliană afirmă că a ucis peste 20 de combatanți ai Hezbollahului în sudul Libanului

ACTUALIZARE 11:50 „În ultimele 24 de ore, peste 20 de combatanți au fost uciși și zeci de infrastructuri militare ale Hezbollahului au fost distruse” de către armata israeliană în sudul Libanului, a anunțat aceasta într-un mesaj publicat pe Telegram.

De asemenea, armata israeliană afirmă că forțele din cadrul Diviziei 36 „își continuă operațiunile terestre țintite în sudul Libanului” și asigură că „își va continua operațiunile cu forță împotriva Hezbollahului”.

Zeci de persoane, arestate în Iran, pentru că au transmis imagini de război către „rețele ostile”

ACTUALIZARE 11:40 Autoritățile iraniene au arestat 41 de persoane în provincia Alborz din nordul țării, acuzate că au distribuit imagini video legate de război către „rețele ostile”, potrivit unui comandant al poliției locale citat de postul de televiziune iranian IRIB.

De la începutul războiului, autoritățile iraniene au avertizat în repetate rânduri cetățenii iranieni din țară și din străinătate să nu coopereze cu nicio entitate aliniată cu SUA sau Israelul.

Un atac cu rachete iranian provoacă pagube unei clădiri din Tel Aviv

ACTUALIZARE 11:35 Mass-media israeliene citează rapoarte preliminare privind pagubele suferite de o clădire din Tel Aviv, în urma unui nou atac cu rachete iranian.

Potrivit publicației The Times of Israel, atacul a declanșat sirenele în anumite zone din centrul Israelului și de pe coastă.

Armata israeliană afirmă că a distrus un elicopter iranian

ACTUALIZARE 11:32 Armata israeliană a declarat că forțele sale au distrus un elicopter Mi-17 în cadrul unui atac asupra aeroportului din Sanandaj, din provincia Hamadan, Iran.

Atacul a avut loc miercuri, a precizat armata israeliană, adăugând că acesta s-a produs ca urmare a „informațiilor obținute în timp real” de către Israel.

Armata israeliană afirmă că a ucis peste 20 de combatanți ai Hezbollahului în sudul Libanului

ACTUALIZARE 11:30 „În ultimele 24 de ore, peste 20 de combatanți au fost uciși și zeci de infrastructuri militare ale Hezbollahului au fost distruse” de armata israeliană în sudul Libanului, a anunțat aceasta într-un mesaj publicat pe Telegram.

De asemenea, armata israeliană afirmă că forțele din cadrul Diviziei 36 „își continuă operațiunile terestre țintite în sudul Libanului” și asigură că „își va continua operațiunile cu forță împotriva Hezbollahului”.

Iranul critică ONU pe fondul asasinării unor înalți oficiali

ACTUALIZARE 11:25 Ambasadorul Teheranului la Națiunile Unite a adresat o scrisoare Consiliului de Securitate al ONU, acuzându-l că păstrează tăcerea în legătură cu asasinarea unor înalți oficiali iranieni, relatează agenția de știri Mehr.

În scrisoare, Amir-Saeid Iravani a scris că presupusa inacțiune a Consiliului încurajează Israelul să vizeze oficiali.

El a afirmat că, dacă nu se iau măsuri, asasinatele ar putea deveni o practică obișnuită și s-ar putea extinde și în alte țări.

Iranul cere despăgubiri din partea Emiratelor Arabe Unite într-o scrisoare adresată ONU

ACTUALIZARE 11:20 Amir Saeid Iravani, ambasadorul Iranului la ONU, a adresat o scrisoare secretarului general al ONU prin care solicită despăgubiri din partea Emiratelor Arabe Unite pentru ceea ce el consideră a fi complicitate la atacurile SUA asupra Iranului, potrivit agenției iraniene Nournews.

În scrisoare, Iravani a afirmat că, punând teritoriul său la dispoziția SUA pentru atacurile sale, EAU s-a angajat într-un „act ilicit internațional care a atras după sine răspunderea statului”.

El a susținut că EAU are responsabilitatea internațională de a oferi reparații, inclusiv despăgubiri pentru toate daunele materiale și morale suferite.

De la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, atacurile de represalii ale Teheranului au continuat în mai multe state din Golf. Emiratele Arabe Unite au suportat cea mai mare parte a acestor atacuri.

Kuweitul anunță că o a doua rafinărie de petrol a fost lovită de o dronă

ACTUALIZARE 11:15 Compania Kuwait Petroleum Corporation a anunțat că o a doua rafinărie de petrol a fost lovită de o dronă, ceea ce a provocat izbucnirea unui incendiu.

Potrivit Agenției de știri din Kuweit, compania a declarat că o dronă a lovit una dintre unitățile operaționale ale rafinăriei Mina Abdullah, situată în sudul țării.

Au fost luate toate măsurile de precauție necesare pentru a asigura siguranța lucrătorilor și securitatea instalației, a precizat compania.

Un incendiu a izbucnit și la rafinăria Mina al-Ahmadi din Kuweit după ce aceasta a fost lovită de o dronă, incident care, potrivit companiei, nu a provocat răniți.

Cupa Mondială 2026: Iranul „boicotează Statele Unite”, dar nu și turneul, afirmă președintele Federației Iraniene de Fotbal

ACTUALIZARE 11:10 Președintele Federației Iraniene de Fotbal, Mehdi Taj, a afirmat că țara sa „boicotează Statele Unite”, dar „nu și Cupa Mondială”, participarea echipei Team Melli la Cupa Mondială din 2026 fiind incertă de la declanșarea războiului de către Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

De la începutul războiului declanșat în comun de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, liderii iranieni au făcut numeroase declarații, uneori contradictorii, cu privire la participarea echipei naționale la Cupa Mondială (11 iunie-19 iulie în Statele Unite, Mexic și Canada), în condițiile în care echipa Team Melli trebuie să dispute cele trei meciuri din prima rundă pe teritoriul american. Iranul trebuie să înfrunte în prima rundă a Cupei Mondiale Noua Zeelandă și Belgia la Los Angeles, apoi Egiptul la Seattle. Baza sa de operațiuni pe durata turneului ar trebui să fie situată la Tucson, în Arizona.

După ce au amenințat cu boicotarea competiției, oficialii iranieni se declară acum gata să participe la turneu, dar nu în Statele Unite.

Ambasada Iranului în Mexic a afirmat luni că Federația Iraniană negociază cu FIFA pentru a-și disputa meciurile în Mexic. Întrebată pe această temă, președinta mexicană Claudia Sheinbaum a răspuns marți că țara sa este pregătită să găzduiască echipa Team Melli.

Pompierii din Kuweit intervin pentru a stinge incendiile izbucnite la două rafinării în urma unor atacuri

ACTUALIZARE 11:00 Avem mai multe informații despre un atac anterior cu drone. Serviciul de pompieri din Kuweit a anunțat într-o postare pe X că șase echipe de pompieri luptă pentru a stinge două incendii simultane la rafinăriile Mina Al-Ahmadi și Mina Abdullah.

Autoritățile au confirmat că incendiile au urmat unor atacuri țintite asupra instalațiilor, în timp ce echipele de intervenție lucrează pentru a limita pagubele la două dintre cele mai importante obiective energetice ale țării.

SUA iau în considerare trimiterea a mii de soldați în regiune, pe fondul războiului cu Iranul

ACTUALIZARE 10:50 Administrația președintelui Donald Trump ia în considerare detașarea a mii de soldați americani pentru a-și consolida operațiunile din Orientul Mijlociu, în contextul în care armata americană se pregătește pentru posibile măsuri viitoare în cadrul campaniei sale împotriva Iranului, au declarat un oficial american și trei persoane familiarizate cu această chestiune, citate de Reuters.

Aceste detașări ar putea oferi lui Trump opțiuni suplimentare în timp ce acesta analizează posibilitatea extinderii operațiunilor americane, în condițiile în care războiul cu Iranul a intrat deja în a treia săptămână.

În plus, echipa lui Trump a discutat opțiuni pentru trimiterea de trupe terestre pe Insula Kharg din Iran, care reprezintă centrul a 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Dar o astfel de operațiune, după cum spune un oficial american, ar fi foarte riscantă, deoarece Iranul poate lovi insula cu rachete și drone.

Pe lângă aceste opțiuni, reprezentanții administrației Trump au discutat posibilitatea desfășurării de trupe americane pentru a securiza stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului.

Sursele nu consideră că desfășurarea de trupe terestre în Iran este inevitabilă, dar au refuzat să discute detaliile planificării operaționale a SUA. Experții spun că sarcina de a securiza stocurile de uraniu ale Iranului ar fi extrem de complexă și riscantă chiar și pentru forțele speciale americane.

În același timp, un reprezentant al Casei Albe a declarat că nu s-a luat încă nicio decizie privind trimiterea de trupe terestre, dar Trump „păstrează în mod înțelept toate opțiunile la dispoziția sa”.

„Președintele se concentrează pe îndeplinirea tuturor obiectivelor definite ale Operațiunii Epic Fury: distrugerea capacității Iranului de rachete balistice, anihilarea marinei lor, asigurarea că proxy-urile lor teroriste nu pot destabiliza regiunea și garantarea că Iranul nu va putea niciodată să dețină o armă nucleară”, a adăugat oficialul de la Casa Albă.

Recent, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat în repetate rânduri că America a învins Iranul, dar nu în totalitate.

Conform declarațiilor sale, Statele Unite nu sunt încă pregătite să accepte încetarea războiului, întrucât condițiile nu sunt încă suficient de favorabile. Câteva zile mai târziu, Trump a repetat că nu va pune capăt războiului deocamdată, dar a adăugat că Washingtonul va face acest lucru în viitorul apropiat.

În același timp, The Washington Post a publicat un articol în care se menționează că Pentagonul solicită 200 de miliarde de dolari pentru războiul împotriva Iranului.

Una dintre cele mai mari țări din lume a trimis nave de război pentru a-și proteja petrolierele în Strâmtoarea Ormuz

ACTUALIZARE 10:35 India a trimis „mai mult de șase” nave militare în zona Strâmtorii Ormuz pentru a-și escorta petrolierele, pe fondul agravării situației din regiune.

Informația a fost publicată de Bloomberg, citând surse bine informate. Mai multe detalii, AICI

O rafinărie a fost lovită de o dronă în Yanbu, pe malul Mării Roșii, în vestul Arabiei Saudite, potrivit autorităților

ACTUALIZARE 10:30 O dronă s-a prăbușit în rafinăria Samref, lângă orașul Yanbu situat pe malul Mării Roșii, a anunțat Ministerul Apărării saudit într-o postare pe rețeaua de socializare X, precizând că pagubele „sunt în curs de evaluare”.

Anterior, ministerul a raportat, pe X, lansarea unei rachete balistice în direcția portului Yanbu, de la Marea Roșie. Proiectilul a fost „interceptat și distrus”, a asigurat acesta.

Au fost semnalate atacuri israeliene asupra mai multor localități din sudul Libanului

ACTUALIZARE 10:25 Raidurile aeriene israeliene au lovit mai multe localități din sudul Libanului, relatează Agenția Națională de Știri.

Avioanele de război israeliene au lovit orașe precum Mayfadoun, Khiam, Bint Jbeil, Qantara, Jebchit, Haboush, al-Sharqiyah și Touline, a relatat agenția.

Între timp, s-au raportat bombardamente ale artileriei israeliene asupra localităților Maroun al-Ras, Khiam, Wadi Salouqi, Baraachit și Chaqra, a precizat agenția.

Cât costă SUA războiul din Iran. Suma uriașă cerută de către Pentagon

ACTUALIZARE 10:20 Pentagonul a solicitat Casei Albe să aprobe o cerere adresată Congresului pentru alocarea a peste 200 de miliarde de dolari în vederea finanțării războiului cu Iranul, au declarat pentru The Washington Post înalți oficiali americani. Mai multe detalii, AICI

Mesajul reginei exilate, Farah Pahlavi, cu ocazia sărbătorii Nowruz

ACTUALIZARE 10:15 Regina exilată Farah Pahlavi a declarat joi că Nowruzul din acest an coincide cu o „mare trezire” pentru recâștigarea libertății și a demnității naționale în Iran, în urma uciderilor comise de stat în timpul recentelor tulburări.

„Nowruzul din acest an coincide cu o mare trezire pentru recâștigarea libertății și a mândriei naț după cele mai mari ucideri în stradă comise de un regim regresiv care a luat mii de tineri iranieni de lângă familiile lor”, a spus ea într-un mesaj pe X.

Pahlavi și-a exprimat compasiunea față de familiile celor uciși, spunând că împărtășește „durerea supraviețuitorilor” și le-a urat răbdare și pace.

Ea a spus că speră ca iranienii să se poată concentra pe reconstrucția țării și pe restabilirea prestigiului acesteia, adăugând că își dorește să vadă în curând „un Iran liber și mândru”.

FBI a deschis o anchetă împotriva fostului şef al Centrului naţional pentru combaterea terorismului

ACTUALIZARE 10:10 Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a deschis o anchetă împotriva fostului şef al Centrului naţional pentru combaterea terorismului, care şi-a dat demisia marţi în semn de protest faţă de războiul declanşat împotriva Iranului, relatează joi mai multe media americane, între care publicaţia The New York Times şi postul de televiziune CBS, potrivit AFP, preluată de Agepres.

Conform acestor media, FBI a deschis o anchetă împotriva lui Joe Kent pentru presupuse scurgeri de informaţii clasificate.

Ancheta ar fi fost iniţiată încă înainte ca el să-şi fi dat demisia, mai scrie presa de peste Ocean.

„Nu pot susţine, în deplină conştiinţă, războiul care se desfăşoară în prezent în Iran”, a anunţat marţi directorul Centrului naţional de combatere a terorismului în scrisoarea sa de demisie adresată preşedintelui Donald Trump şi pe care a distribuit-o pe platforma X.

„Iranul nu reprezenta nicio ameninţare iminentă pentru naţiunea noastră şi este clar că am început acest război sub presiunea Israelului şi a puternicului său lobby american”, susţine Joe Kent, fost soldat în trupele speciale.

Donald Trump a reacţionat, declarând din Biroul Oval că Joe Kent este „foarte slab în ceea ce priveşte securitatea” şi că demisia sa este „un lucru bun”.

Joe Kent fusese numit de Donald Trump să conducă Centrul responsabil de analizarea şi coordonarea răspunsului american la ameninţările teroriste, iar în această calitate deţinea funcţia de consilier principal al preşedintelui SUA pe probleme de combatere a terorismului, notează AFP.

China califică asasinarea lui Larijani drept „inacceptabilă”

ACTUALIZARE 10:00 China a condamnat asasinarea șefului serviciilor de securitate iraniene, Ali Larijani, de către Israel, calificând-o drept „inacceptabilă”.

„Ne-am opus întotdeauna folosirii forței în relațiile internaționale. Actele de asasinare a liderilor statului iranian și atacarea țintelor civile sunt cu atât mai inacceptabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă.

Italia a redus accizele la combustibili pentru a contracara creşterea preţurilor energiei

ACTUALIZARE 09:50 Guvernul italian a aprobat, miercuri seara, o reducere temporară a accizelor la combustibil, în încercarea de a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă preţurilor mai mari la pompă provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

Prim-ministrul Giorgia Meloni a declarat miercuri că Guvernul său a aprobat reducerea de 0,25 euro pe litru a accizelor la combustibili, o măsură care face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri, luate în regim de urgenţă ca reacţie la creşterea preţurilor la energie.

Măsurile valorează sute de milioane de euro, a precizat vicepremierul Matteo Salvini, şi vor fi în vigoare doar pentru o perioadă limitată de timp.

Preţurile la combustibili au crescut la nivel global de la începutul conflictului dintre SUA şi Israel cu Iranul, pe 28 februarie, punând presiune asupra consumatorilor. În paralel cu reducerea accizelor, Guvernul italian a cerut şi companiilor petroliere să limiteze preţurile la pompă, cu un plafon de 1,90 euro pentru litrul de motorină, a declarat Salvini.

La fel ca şi alte guverne, Executivul de la Roma analizează opţiunile pentru a-i ajuta rapid pe consumatori să facă faţă şocului brusc al preţurilor. Salvini a spus că Guvernul ar putea lua în considerare şi impozitarea profiturilor suplimentare realizate de companiile energetice care vând combustibil la un preţ mai mare. „Sper că nu va trebui să ajungem în acest punct”, a spus Salvini, adăugând că discuţiile cu directorii companiilor din domeniul energiei vor continua în următoarele săptămâni.

Miercuri, preţul mediu al unui litru de motorină pe reţeaua rutieră din Italia era de 2,10 euro, în timp ce benzina costa 1,87 euro pe litru, potrivit Ministerului italian al Industriei.

Reprezentanţii companiilor petroliere Eni SpA şi Tamoil Italia SpA s-au numărat printre cei prezenţi la o întâlnirea pe care Salvini a avut-o miercuri cu distribuitorii şi producătorii de combustibili. Autorităţile de la Roma au intensificat monitorizarea pe întregul lanţ de aprovizionare cu energie, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile comportamente speculative.

„Combatem specula”, a declarat premierul Giorgia Meloni pentru postul public de televiziune Rai Uno după şedinţa de cabinet de miercuri seara.

Reducerea temporară a accizelor va diminua taxele pe combustibili cu 0,25 euro pe litru la motorină şi benzină şi cu 0,19 euro pe kilogram pentru gazul petrolier lichefiat. Guvernul de la Roma va introduce, de asemenea, o scutire temporară de taxe pentru sectorul transportului rutier şi una separată pentru industria pescuitului.

Noile măsuri vor intra în vigoare începând de joi şi vor dura 20 de zile, potrivit anunţului Guvernului de la Roma.

Moscova afirmă că negocierile de pace privind #Ucraina au fost întrerupte pe fondul războiului din Iran

ACTUALIZARE 09:35 Negocierile de pace dintre Statele Unite, Rusia şi Ucraina sunt suspendate pe fondul războiului din Iran, a relatat joi Izvestia, citând oficiali ruşi, relatează Reuters şi Xinhua, preluate de Agepres.

Potrivit Izvestia, Kremlinul a confirmat întreruperea discuţiilor şi a afirmat că războiul din Iran ar putea împinge Kievul spre un compromis.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că emisarul preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, va continua să lucreze pe probleme legate de investiţii şi cooperare economică, însă discuţiile trilaterale sunt pentru moment suspendate.

„Kirill Dmitriev continuă să lucreze. Activitatea grupului trilateral este suspendată”, a declarat Peskov, citat de Izvestia.

Grupul de lucru Rusia-SUA pe probleme economice îşi continuă activitatea, a mai spus Peskov, subliniind că „cele două grupuri acţionează separat, deoarece au agende diferite”.

De la începutul anului, au avut loc trei runde de discuţii în format Rusia-SUA-Ucraina, ultima având loc la Geneva, în perioada 17-18 februarie, aminteşte Xinhua.

Ministrul de Externe din Oman cere încetarea războiului din Iran: Nu există niciun scenariu în care SUA să obțină ceea ce își doresc

ACTUALIZARE 09:10 Ministrul de Externe al Omanului, Badr Al-Busaidi, a declarat că Statele Unite s-au lăsat atrase într-un război împotriva Iranului care nu este în interesele lor naționale și din care nici Washingtonul, nici Israelul nu vor putea ieși victorioși, potrivit The Economist, citat de Ukrainskaia Pravda.

„Cea mai mare greșeală de calcul a administrației americane, desigur, a fost că s-a lăsat atrasă în acest război. Acesta nu este războiul Americii și nu există niciun scenariu plauzibil în care atât Israelul, cât și America să obțină ceea ce își doresc de la el”, a spus acesta.

„Este un adevăr inconfortabil de spus, pentru că arată cât de mult a pierdut America controlul asupra propriei politici externe. Dar trebuie spus”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, interesele Israelului, care urmărește să răstoarne regimul de la Teheran, nu coincid cu interesele Statelor Unite și ale poporului american. Al-Busaidi a menționat că atingerea obiectivelor Israelului ar necesita o campanie militară prelungită care să implice forțele terestre americane, ceea ce ar deschide un nou front în „războaie fără sfârșit”.

Pentru a rezolva criza, el a cerut Statelor Unite și Iranului să revină la negocieri. Diplomatul a sugerat combinarea acestora cu dezvoltarea unui acord regional mai amplu privind neagresiunea și controlul tehnologiei nucleare.

Anterior, secretarul de presă al Casei Albe, Caroline Levitt, a relatat că Operațiunea Epic Fury are patru obiective clar definite. Primul este distrugerea completă a capacităților Iranului de a produce și desfășura rachete balistice. Al doilea este eliminarea Marinei Iraniene.

Al treilea obiectiv este neutralizarea grupărilor teroriste care operează cu sprijinul Teheranului, astfel încât acestea să nu poată destabiliza Orientul Mijlociu. Al patrulea obiectiv este de a oferi garanții de 100% că Iranul nu va deține niciodată arme nucleare.

Câte persoane au fost ucise în război?

ACTUALIZARE Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, care a început pe 28 februarie, când liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, continuă să se extindă în regiune, violențele izbucnind în tot Orientul Mijlociu. Iată care este situația în prezent:

Iran: Cel puțin de persoane ucise și rănite

Liban: 968 de persoane ucise în atacurile israeliene de la 2 martie, inclusiv peste 100 de copii

Irak: 60 de persoane ucise, în majoritate membri ai Forțelor de Mobilizare Populară susținute de Iran

Israel: 17 persoane ucise, inclusiv 15 civili și doi soldați israelieni în sudul Libanului

Statele Unite: 13 militari uciși – șapte în operațiuni împotriva Iranului și șase într-un accident aviatic deasupra Irakului

Emiratele Arabe Unite: Opt persoane ucise, inclusiv doi soldați

Kuweit: Șase persoane ucise, inclusiv două în atacuri iraniene

Palestina: Trei femei ucise în Cisiordania ocupată

Siria: Patru persoane ucise

Oman: Trei persoane ucise

Arabia Saudită: Două persoane ucise

Bahrain: Două persoane ucise

Franța: Un soldat ucis într-un atac cu drone în nordul Irakului

Japonia începe să acorde subvenții de urgență pentru combustibil

ACTUALIZARE 08:40 Pentru a stopa creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibil provocată de războiul din Orientul Mijlociu, Tokyo a început să acorde subvenții cu scopul de a readuce prețul benzinei la aproximativ 170 de yeni pe litru, a declarat Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt al guvernului, citat de Le Monde.

Aceasta ar reprezenta o scădere semnificativă față de maximul istoric de 190,8 yeni (1,04 euro) pe litru atins luni, în contextul unei creșteri vertiginoase a prețurilor petrolului brut pe piața mondială.

Potrivit Centrului de informare privind petrolul – un organism de cercetare al industriei japoneze –, prețul mediu al benzinei în Japonia se menținea puțin sub 160 de yeni pe litru la începutul lunii martie, înainte de izbucnirea conflictului. Autoritățile japoneze estimează însă că va fi probabil nevoie de până la două săptămâni pentru ca prețurile combustibilului să revină la nivelul vizat.

„Lansăm astăzi măsuri de urgență menite să atenueze șocurile bruște asupra prețurilor, pentru a proteja nivelul de trai al populației și activitatea economică”, a declarat dl Kihara în cadrul unei conferințe de presă. „Vom pune în aplicare măsuri similare pentru motorină, păcură, kerosen și alte produse”, a adăugat acesta.

Prețurile petrolului brut au continuat să crească joi, barilul de Brent înregistrând o creștere scurtă de 5%, până la aproximativ 112,70 dolari, impulsionat de anunțul privind atacurile asupra infrastructurilor energetice din Iran și Qatar.

„Ritmul de creștere al inflației ar trebui să fie impulsionat în sus, sub impactul recentei creșteri a prețurilor petrolului brut”, a avertizat joi Banca Japoniei. Introducerea acestor subvenții are loc în ajunul unei întâlniri programate la Washington între prim-ministrul Sanae Takaichi și președintele american Donald Trump.

Acesta din urmă a făcut apel la Japonia, precum și la alte țări aliate, să ajute Statele Unite să redeschidă strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă strategică pe care tranzitează de obicei o cincime din petrolul mondial și unde traficul este aproape paralizat.

Persoana ucisă miercuri în Israel era din Thailanda

ACTUALIZARE 08:30 Ministerul de Externe al Thailandei a declarat căpersoana ucisă miercuri în urma unui atac iranian era un muncitor străin, lucrător agricol din Thailanda, potrivit informațiilor furnizate de oficialii israelieni, scrie Le Monde.

El a fost ucis în Moshav Adanim, o localitate situată la aproximativ 20 de kilometri (12 mile) nord-est de Tel Aviv și la mai puțin de opt kilometri de Cisiordania, potrivit serviciului medical israelian.

Sectorul agricol israelian se bazează în mare măsură pe muncitori din Asia, inclusiv mii de muncitori din Thailanda.

Ce este zăcământul de gaze South Pars?

ACTUALIZARE 08:15 Așa cum am relatat, Trump a criticat Israelul după ce acesta a lansat atacuri asupra zăcământului de gaze South Pars din Iran – o acțiune care a determinat Iranul să vizeze instalații energetice din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Iată ce se știe despre acest zăcământ:

• Zăcământul South Pars reprezintă porțiunea iraniană a celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Cealaltă porțiune este deținută de Qatar și este cunoscută sub numele de North Dome.
• Întregul câmp conține suficient gaz pentru a acoperi necesarul întregii lumi timp de 13 ani.
• Cea mai mare parte a gazului pe care Teheranul îl produce din South Pars este destinată consumului intern.
• Statele din Golf, inclusiv Qatarul și Emiratele Arabe Unite, au condamnat atacurile israeliene, iar Trump a declarat că „nu știe nimic” despre acestea. El a mai spus că Israelul nu va mai ataca din nou acest obiectiv.

Iranul critică reacția tardivă a lui Emmanuel Macron la atacurile împotriva instalațiilor de gaze, după riposta iraniană

ACTUALIZARE 08:10 Emmanuel „Macron nu a rostit niciun cuvânt de condamnare față de războiul purtat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului”, a deplâns șeful diplomației iraniene, Abbas Araghtchi, acuzându-l din nou pe președintele francez că „nu a condamnat Israelul când această țară a aruncat în aer un depozit de combustibil la Teheran”.

„Preocuparea” sa actuală nu s-a făcut auzită după atacul israelian împotriva instalațiilor noastre de gaze. Ea vine ca urmare a ripostei noastre. Este trist!”, a mai scris el pe X.

Cu câteva ore înainte, Emmanuel Macron propusese un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile din Orientul Mijlociu, în special a celor energetice, după o discuție cu Donald Trump și emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al-Thani, și a făcut apel la protejarea civililor de „escaladarea militară”.

Preţul aluminiului explodează din cauza războiului din Iran şi a blocajelor din Strâmtoarea Ormuz

ACTUALIZARE 08:05 Metal esenţial pentru economia globală, aluminiul este utilizat pe scară largă în industria electronică, transport, construcţii, dar şi în producţia de panouri solare şi ambalaje, scrie

În contextul războiului izbucnit pe 28 februarie, contractele futures pe 3 luni pentru aluminiu la Bursa Metalelor din Londra (LME) au crescut iniţial cu până la 10% până pe 12 martie, stabilizându-se ulterior la un avans de aproximativ 8%.

Preţul a ajuns miercuri la circa dolari pe tonă, aproape de maximele ultimilor patru ani, fiind cel mai performant metal industrial din ultimele două săptămâni. Creşterea este alimentată de perturbările majore din Strâmtoarea Ormuz, o rută esenţială pentru transportul global de materii prime.

Situaţia este agravată de reducerea producţiei în Bahrain, unde compania Alba, care operează cea mai mare topitorie de aluminiu din lume, a diminuat producţia cu 19% din capacitatea anuală de 1,6 milioane de tone, alimentând temerile privind un deficit global.

Qatarul denunţă noi atacuri din partea Iranului asupra infrastructurii sale energetice

ACTUALIZARE 08:00 Qatarul a denunţat în zorii zilei de joi noi atacuri iraniene asupra unei părţi a infrastructurii sale energetice, după ce miercuri a fost înregistrat un impact care a generat un incendiu la rafinăria Ras Laffan, principala rafinărie de gaz natural lichefiat din ţară, informează EFE, preluată de Agerpres.

QatarEnergy a publicat un mesaj pe contul său de X în care a confirmat un alt val de rachete în primele ore ale zilei de joi asupra instalaţiilor sale de gaz natural lichefiat care au provocat „incendii considerabile şi daune ample”.

„Echipele de urgenţă s-au deplasat imediat la faţa locului pentru a controla daunele, fără a fi raportate victime”, conform sursei citate.

De asemenea, Ministerul Apărării din Qatar a anunţat atacuri cu rachete balistice asupra Ras Laffan, în timp ce Ministerul de Interne a afirmat că a controlat „două din cele trei incendii” din zona industrială şi a adăugat că nu au fost înregistrate victime sau persoane afectate.

Aceste atacuri au loc după ce miercuri Israel a atacat facilităţile de gaze South Pars care fac parte din cel mai mare zăcământ de gaze din lume, împărţit între Iran şi Qatar, şi după ce armata iraniană a promis că aceste agresiuni nu vor rămâne nepedepsite.

Teheranul a lansat de asemenea atacuri asupra infrastructurii energetice din Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită. 

În Cisiordania, trei palestiniene au fost ucise de șrapnel în urma interceptării unor rachete iraniene

ACTUALIZARE 08:55 Șrapnelul provenit de la o rachetă care a lovit un salon de coafură din Cisiordania ocupată a ucis cel puțin trei femei miercuri, marcând primele victime palestiniene în conflictul actual din Orientul Mijlociu. Semiluna Roșie palestiniană a raportat inițial patru morți, dar medicii au afirmat ulterior că o femeie se află încă în stare critică.

Este vorba de primele victime palestiniene ucise de atacurile iraniene în războiul declanșat pe 28 februarie de loviturile israeliano-americane împotriva Iranului. Printre victime se numără o adolescentă de 17 ani, a raportat agenția oficială de presă palestiniană WAFa. Semiluna Roșie palestiniană a înregistrat opt răniți, dintre care o femeie în stare gravă.

Aceste decese au survenit la scurt timp după ce Israelul a anunțat noi lansări de rachete iraniene. Mai multe alte persoane au fost rănite în urma atacului care a lovit regiunea Beit Awa, lângă Hebron (sud).

Agenția oficială de presă palestiniană WAFa a relatat că salonul de coafură era amenajat într-o rulotă metalică lângă o casă. Potrivit agenției, fragmente de rachete au aterizat în mai multe locuri din Cisiordania, în special la Hebron.

Armata israeliană, care ocupă Cisiordania din 1967, declarase anterior că a identificat „rachete lansate din Iran”, adăugând că „[intervine] pentru a intercepta amenințarea”.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții telefonice cu mai mulți miniștri de Externe

ACTUALIZARE 08:50 Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții telefonice separate cu omologii săi din Turcia, Egipt și Pakistan, relatează Al Jazeera.

Araghchi a discutat cu miniștrii de Externe despre „agresiunea militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului și repercusiunile sale regionale și globale”, precum și despre „necesitatea vigilenței și coordonării între țările din regiune în fața acestor amenințări”, a declarat Ministerul de Externe iranian într-un comunicat.

Araghchi a purtat, de asemenea, o discuție telefonică cu ministrul de Externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, potrivit ministerului. Anterior, Stenergard își exprimase „consternarea” față de execuția de către Iran a unui cetățean suedez acuzat de spionaj în favoarea Israelului.

Araghchi a calificat sprijinul acordat de Stenergard persoanei respective drept „regretabil”.

Postarea lui Trump, la primele ore ale zilei de joi, despre situația din teren

ACTUALIZARE 08:45 Reacția lui Donald Trump, joi dimineața, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, după incidentele din decursul nopții: „Israelul, din furia provocată de ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a atacat violent o instalație importantă cunoscută sub numele de zăcământul gazier South Pars din Iran. O secțiune relativ mică a zăcământului a fost lovită. Statele Unite nu știau nimic despre acest atac anume, iar Qatar nu a fost implicată în niciun fel în el și nici nu avea nicio idee că urma să se întâmple. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreuna dintre chestiunile pertinente referitoare la atacul South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o porțiune a instalației de gaze GNL a Qatarului. ISRAELUL NU VA MAI LANSA ALTE ATACURI asupra zăcământului South Pars, extrem de important și valoros, cu excepția cazului în care Iranul decide în mod imprudent să atace un stat nevinovat, în acest caz, Qatarul – caz în care Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor arunca în aer masiv întregul zăcământ gazier South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut până acum. Nu vreau să autorizez acest nivel de violență și distrugere din cauza implicațiilor pe termen lung pe care le va avea asupra viitorului Iranului, dar dacă GNL-ul Qatarului va fi atacat din nou, nu voi ezita să o fac”.

Macron propune un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile

ACTUALIZARE 07:40 Președintele francez a propus joi un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile din Orientul Mijlociu, în special a celor energetice, și a declarat că a purtat discuții cu președintele american Donald Trump și cu emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al-Thani, scrie Le Monde.

„Este în interesul comun să se pună în aplicare fără întârziere un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructurile civile, în special cele energetice și hidraulice”, a scris Macron pe X, explicând că a luat legătura cu liderii din Qatar și din Statele Unite după atacurile care au lovit „site-urile de producție de gaze din Iran și din Qatar”.

„Populația civilă și nevoile sale esențiale, precum și securitatea aprovizionării cu energie, trebuie protejate de escaladarea militară”, a adăugat el.

Critici din interior față de acțiunile SUA în Orientul Mijlociu: „Asasinarea lui Khamenei, ultimul lucru pe care trebuia să-l facă”

ACTUALIZARE 07:35 Joseph Kent, fostul şef al departamentului antiterorism din administraţia lui Donald Trump, care a demisionat săptămâna aceasta din cauza războiului din Iran, a declarat, într-un interviu acordat comentatorului politic conservator Tucker Carlson, că operaţiunea americano-israeliană care l-a ucis pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost „ultimul lucru” pe care SUA ar fi trebuit să-l facă vreodată.

„Nu sunt un admirator al fostului lider suprem, Ali Khamenei, dar el modera programul lor nuclear, îi împiedica să obţină o armă nucleară”, a argumentat Kent, citat de BBC, preluat de

„Dacă îl elimini, dacă îl ucizi în mod agresiv, oamenii se vor ralia în jurul acelui regim şi al următorului ayatollah pe care îl vei avea, şi cred că ăsta este acum cazul, conform tuturor datelor pe care le avem despre fiul său”, a adaugat el referindu-se la Mojtaba Khamenei, care a fost ales drept noul lider suprem al Iranului.

Întrebat de Carlson dacă Iranul era pe punctul de a obţine o armă nucleară, Kent a răspuns: „Nu, nu erau”, înainte de a adăuga că strategia Iranului era „să nu abandoneze complet programul nuclear”.

Trump, la repatrierea cadavrelor a șase membri ai echipajului unui avion de realimentare american

ACTUALIZARE 07:33 Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a participat miercuri la repatrierea trupurilor celor şase membri ai echipajului unui avion american de realimentare care au murit în urma prăbuşirii aparatului lor joi, în vestul Irakului, notează AFP, preluată de Agerpres. Presa a fost ţinută la distanţă de scurta ceremonie de la baza aeriană Dover (Delaware, estul Statelor Unite) la cererea familiilor, potrivit Casei Albe. Aceasta a publicat câteva fotografii pe X.

Într-una dintre ele, preşedintele SUA, cu capul descoperit, face un salut militar în timp ce un sicriu din lemn acoperit cu steagul american este transportat prin faţa sa. Trump a fost aspru criticat la începutul acestei luni de opozanţii săi pentru că a purtat o şapcă în timpul unui alt „transfer solemn”, numele dat de armată acestui ritual, pentru şase militari americani ucişi în Kuweit.

Cei şase militari ale căror corpuri au fost repatriate miercuri au murit săptămâna trecută când avionul american de realimentare KC-135 în care se aflau s-a prăbuşit în vestul Irakului. Aparatul nu a fost lovit de tiruri, „nici din partea unui inamic, nici a unui aliat”, a declarat armata americană, adăugând că „circumstanţele incidentului fac obiectul unei anchete”.

Şocul energetic provocat de războiul din Iran accelerează tranziţia globală de la combustibilii fosili

ACTUALIZARE 07:30 Criza energetică declanşată de războiul din Iran determină guvernele din întreaga lume să regândească dependenţa de petrol şi gaze, orientându-se către energie nucleară, surse regenerabile şi diversificarea aprovizionării, transmite Reuters.

Criza actuală este a treia mare perturbare energetică a acestui deceniu, după pandemia din 2020 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ambele contribuind la creşterea inflaţiei globale.

În acest context, marile economii îşi ajustează strategiile energetice. Europa a anunţat noi garanţii financiare pentru energia nucleară, după ani în care mai multe state au închis reactoare. Oficialii europeni admit acum că reducerea ponderii energiei nucleare în ultimele decenii a fost o greşeală strategică.

Uniunea Europeană resimte direct creşterea costurilor, factura importurilor de combustibili fosili majorându-se cu aproximativ 6 miliarde de euro de la începutul conflictului. Bruxelles-ul pregăteşte măsuri pentru a limita impactul asupra consumatorilor, inclusiv ajustări ale pieţei de carbon şi scheme de sprijin.

Criza ar putea duce şi la o reconsiderare a sancţiunilor occidentale asupra gazului natural lichefiat rusesc, pe fondul dificultăţilor de aprovizionare din Europa şi Asia.

Abu Dhabi anunță închiderea unui complex gazier după căderea unor resturi de rachete

ACTUALIZARE 07:25 Abu Dhabi a închis un complex gazier după căderea unor resturi de rachete interceptate, a anunțat joi emiratul. „Instalațiile de gaze au fost oprite”, au declarat autoritățile într-un comunicat pe X. Ele spun că reacționează astfel „la incidentele de la instalațiile de gaze din Habshan și de la câmpul petrolier Bab, cauzate de căderea resturilor legate de interceptarea cu succes a rachetelor”. Nu au fost semnalate victime.

Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a, la rândul său, „condamnat ferm și denunțat” aceste atacuri iraniene. Acestea „constituie o escaladare gravă și o încălcare a principiilor dreptului internațional”, a declarat acesta pe X.

Iranul a amenințat miercuri seara că va intensifica atacurile asupra infrastructurilor energetice din Golf dacă propriul său sector energetic va fi din nou vizat, după atacul asupra instalațiilor iraniene de la zăcământul de gaze South Pars, împărțit cu Qatarul.

Uniunea Europeană condamnă decizia Hezbollahului „de a arunca Libanul” în război

ACTUALIZARE 07:22 Uniunea Europeană, care a solicitat miercuri, într-un comunicat, ca Israelul să-și înceteze operațiunile în Liban, condamnă, de asemenea, în același text, decizia Hezbollahului, aliat al Iranului, „de a arunca Libanul în acest război, refuzul său de a preda armele și continuarea atacurilor sale nediscriminatorii împotriva Israelului”.

Criticând ambele tabere, UE consideră că atacurile împotriva „civililor”, a „personalului medical” sau a misiunii ONU în Liban, FINUL, sunt „nejustificate și inacceptabile și trebuie să înceteze imediat”.

Ministrul de Externe francez se va deplasa joi în Liban

ACTUALIZARE 07:20 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că se va deplasa joi în Liban, unde armata israeliană își continuă ofensiva împotriva grupării șiite pro-iraniene Hezbollah, pentru a-și manifesta „sprijinul și solidaritatea Franței față de poporul libanez, târât într-un război pe care nu și l-a ales”.

Arabia Saudită „își rezervă dreptul” de a riposta militar împotriva Iranului

ACTUALIARE 07:17 În contextul în care țara este ținta frecventă a dronelor și rachetelor iraniene, ministrul saudit al Afacerilor Externe, Faisal Bin Farhan, a declarat joi: „Ne rezervăm dreptul de a întreprinde acțiuni militare dacă acest lucru se dovedește necesar”, subliniind că „Regatul nu va ceda presiunilor, dimpotrivă, acestea se vor întoarce împotriva autorilor lor”, scrie Le Monde.

„A ținti Riadul în timp ce un număr de diplomați se reunesc. Cred că acesta este cel mai clar semn al ceea ce gândește Iranul despre diplomație”, a adăugat ministrul saudit în timp ce organiza o reuniune la Riad la care participau aproximativ zece șefi ai diplomației din țări arabe sau musulmane.  „Nu crede (în importanța) dialogului cu vecinii săi”,  a adăugat ministrul saudit.

Diplomatul a condamnat cu vehemență atacurile repetate împotriva „obiectivelor civile” din întreaga regiune a Golfului. „Nici Arabia Saudită, nici statele din Golf nu acceptă șantajul, iar orice escaladare va fi urmată de o escaladare”, a promis el.

Într-un comunicat comun emis în urma reuniunii miniștrilor de Externe de la Riad, aceștia au condamnat „utilizarea deliberată a rachetelor balistice și a dronelor care vizează zone rezidențiale și infrastructuri civile” și „au reafirmat dreptul statelor de a se apăra”, chemând Iranul să „înceteze imediat atacurile”.

La Bruxelles se discută despre situația din Orientul Mijlociu: reuniunea Consiliului European și summitul Euro în format extins

ACTUALIZARE 07:13 Joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, va fi abordată chestiunea războiului din Orientul Mijlociu. La Bruxelles va fi reprezentată și România, prin președintele Nicușor Dan. Printre temele de discuție se mai numără și războiul din Ucraina.

Situaţia din Orientul Mijlociu şi impactul acesteia asupra preţurilor la energie vor reprezenta puncte importante ale discuţiilor. Liderii europeni vor discuta despre modalităţile prin care Uniunea Europeană poate contribui la reducerea tensiunilor şi la stabilizarea situaţiei. Nicuşor Dan va sublinia că este esenţial ca cetăţenii europeni, inclusiv cei români aflaţi în regiune, să fie protejaţi, iar efectele acestui conflict asupra economiei globale, asupra inflaţiei, preţurilor la energie şi fluxurilor comerciale să fie limitate. De asemenea, şi situaţia din Gaza se va afla în analiza liderilor europeni.

Liderii UE vor lua în discuţie şi situaţia din Iran şi din regiune, în contextul atacului SUA şi Israel din 28 februarie, precum şi răspunsul UE la consecinţele geopolitice şi economice, cu accent pe: preţurile energiei şi securitatea energetică; mijloacele de protejare a cetăţenilor şi a companiilor UE; eforturile de dezescaladare a tensiunilor şi de creştere a stabilităţii în regiune. În acelaşi context, liderii vor aborda, de asemenea, şi situaţia îngrijorătoare din Liban, Gaza şi Cisiordania.

Un alt subiect luat în discuţie de Consiliul European este politica de apărare a Uniunii, pe fondul deteriorării mediului geopolitic. Liderii UE vor revizui eforturile în curs depuse pentru a spori nivelul de pregătire a UE în materie de apărare şi vor continua să promoveze reducerea dependenţelor strategice, abordarea lacunelor critice în materie de capabilităţi, precum şi dezvoltarea şi achiziţionarea în comun de sisteme de drone şi anti-drone.

Preţurile la combustibili în UE sunt în creştere vertiginoasă de când SUA şi Israelul şi-au început atacurile aeriene împotriva Iranului acum aproape trei săptămâni. Statele membre au opinii divergente cu privire la modul în care se poate reduce povara facturilor la energie în continuă creştere pentru consumatori şi întreprinderi.

Înainte de summit, un grup de cinci ţări din UE a pledat pentru dublarea eforturilor depuse în domeniul energiei regenerabile ca răspuns la creşterea bruscă a preţului la hidrocarburi. Altele în schimb au cerut reformarea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon în cadrul Uniunii Europene.

Preţurile ridicate la energie şi impactul acestora asupra competitivităţii UE au reprezentat o problemă pentru blocul comunitar cu mult înainte de începerea războiului din Iran, ceea ce a dus la apeluri pentru reducerea birocraţiei şi investiţii mai importante în domeniu.

Liderii UE vor discuta de asemenea despre războiul din Ucraina şi repercusiunile acţiunilor militare din Orientul Mijlociu, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmând să participe la această parte a reuniunii prin videoconferinţă de la Kiev.

ACTUALIZARE 07:10 Sinteza informațiilor, la primele ore ale zilei, potrivit Al Jazeera:

• Iranul a atacat instalații energetice din mai multe țări din Golf, miercuri și joi, și a amenințat că își va intensifica atacurile dacă sectorul său energetic va fi din nou ținta Israelului sau a Statelor Unite.
• QatarEnergy, compania energetică publică din Qatar, a raportat joi incendii și noi „daune considerabile” la complexul gazier de la Ras Laffan, după noi atacuri cu rachete iraniene joi în zori asupra acestui important sit de producție de gaz natural lichefiat (GNL).
• Atacurile iraniene au fost lansate ca represalii la primele atacuri asupra South Pars/North Dome, efectuate, potrivit Teheranului, de „inamicul americano-sionist”.
• Israelul nu a făcut nicio declarație cu privire la acest atac, dar Donald Trump a confirmat că a fost vorba într-adevăr de o acțiune israeliană, asigurând că Statele Unite „nu știau nimic” despre aceste atacuri.
• Emmanuel Macron a propus, joi, un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile din Orientul Mijlociu, în special a celor energetice, afirmând că a purtat discuții cu Donald Trump și cu emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al-Thani.
• Trump avertizează Iranul că va distruge câmpul gazier South Pars dacă Teheranul va ataca Qatarul și afirmă că Israelul nu va mai ataca din nou acel obiectiv.
• Atacurile asupra Forțelor de Mobilizare Populară paramilitare din Irak, care includ mai multe grupuri pro-iraniene, au ucis cel puțin doi combatanți și au rănit alți câțiva.
• Iranul a efectuat mai multe atacuri asupra Israelului, declanșând sirenele de raid aerian, la câteva ore după un atac care a ucis patru persoane în Tel Aviv și în Cisiordania ocupată,
• Bahrein, Kuweit și Arabia Saudită raportează că au interceptat mai multe drone, în timp ce proiectile au lovit două nave în largul coastelor Qatarului și Emiratelor Arabe Unite.
• Atât Qatarul, cât și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au luat decizia de a evacua rafinăriile, instalațiile petrochimice și câmpurile de gaze, după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că le consideră „ținte legitime și principale”, ca răspuns la atacul israelian asupra unui mare câmp de gaze iranian.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a purtat discuții cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, despre impactul războiului asupra libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, conform Al Jazeera. 

Un oficial al UE a declarat că aceasta a subliniat faptul că siguranța tranzitului reprezintă o prioritate pentru Europa și a solicitat Iranului să înceteze atacurile asupra infrastructurii critice din regiune. Ea a adăugat că UE susține dezamorsarea conflictului și găsirea unei soluții diplomatice.

Vicepreședintele  american JD Vance a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment din Michigan, că Trump „nu este interesat să ne bage, știți voi, în genul acela de impasuri pe termen lung pe care le-am văzut în anii trecuți” în războiul cu Iranul, relatează NBC News.

În declarațiile făcute la o unitate de inginerie din Auburn Hills, Vance a calificat creșterea prețurilor la benzină drept o „fluctuație temporară” și a afirmat că acestea „vor reveni la normal” după ce administrația „va rezolva problemele” din Orientul Mijlociu. 

Vance a recunoscut însă problema pe care o reprezintă creșterea prețurilor pentru americani.  „Lucrăm la o serie de măsuri; de fapt, la câteva dintre ele, care cred că vor fi anunțate chiar în următoarele 24-48 de ore”, a spus el. 

Întrebat despre demisia șefului departamentului de combatere a terorismului, Joe Kent, din administrație, pe motiv că acesta considera că Iranul nu reprezintă o amenințare iminentă pentru SUA, Vance a răspuns: „Indiferent de opinia ta, atunci când președintele Statelor Unite ia o decizie, este datoria ta să contribui la ca acea decizie să fie cât mai eficientă și de succes posibil.” 

„Este în regulă să nu fii de acord”, a continuat el, „dar odată ce președintele ia o decizie, este responsabilitatea tuturor celor care lucrează în administrația sa să o facă cât mai reușită posibil. Așa îmi fac eu treaba și cred că așa ar trebui să-și facă treaba și toți cei din administrație.”

Referitor la operațiunile din Orientul Mijlociu, CENTCOM a transmis că peste de ținte au fost lovite și peste 120 de nave iraniene au fost avariate sau distruse, conform Al Jazeera. 

„Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a demola aparatul de securitate al regimului iranian, acordând prioritate locațiilor care reprezintă o amenințare iminentă”.

Israel

Într-o scurtă declarație publicată pe Telegram, armata israeliană a anunțat miercuri seara că forțele sale au început să lovească ținte din nordul Iranului, conform Al Jazeera. 

Atacurile marchează o premieră pentru Israel, care lovește pentru prima dată partea de nord a țării de la începutul războiului, pe 28 februarie, se mai precizează în declarație.

Forțele Aeriene Israeliene au lovit peste 200 de ținte în vestul și centrul Iranului în ultima zi, potrivit armatei, relatează Times of Israel.  Conform Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), printre ținte s-au numărat baze de depozitare și lansare pentru rachete balistice și drone, precum și sisteme de apărare aeriană și unități de producție de armament.

Șeful NATO, despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aliații alianței militare, printre care se numără și SUA, au purtat discuții cu privire la „cea mai bună modalitate” de a redeschide Strâmtoarea Ormuz.

„Am fost în contact cu mulți aliați. Cu toții suntem de acord, desigur, că strâmtoarea trebuie redeschisă. Și ceea ce știu este că aliații colaborează, discutând cum să facă acest lucru, care este cea mai bună modalitate de a proceda”, a declarat Rutte într-o conferință de presă în timpul unei vizite la un exercițiu NATO în nordul Norvegiei. 

Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat alte puteri mondiale să trimită nave de război pentru a escorta convoaiele de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate.  

Strategia SUA și a Israelului de a-i elimina pe liderii iranieni riscă să întărească rezistența: „Doar câștigă timp”

Temeri vechi se reaprind în Europa. O nouă criză a migrației ar putea porni de la Teheran