Românii vor avea o nouă minivacanță la începutul verii 2026, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Majoritatea angajaților vor beneficia de trei zile libere consecutive, în timp ce elevii vor avea parte de un weekend prelungit, potrivit calendarului zilelor libere legale.
În tradiția ortodoxă, sărbătoarea Rusaliilor este cunoscută și sub denumirea de „Cincizecimea” și are un rol central în calendarul liturgic, fiind inclusă între cele 12 praznice împărătești.
Rusaliile, cunoscute în calendarul creștin drept Pogorârea Sfântului Duh, sunt sărbătorite la 50 de zile după Paște. În 2026, prima zi va fi marcată duminică, 31 mai, iar cea de-a doua luni, 1 iunie.
Ambele zile sunt declarate libere legale, potrivit Codului Muncii, însă doar cea de-a doua, fiind în cursul săptămânii, asigură o zi liberă pentru majoritatea angajaților. (Fac excepție domeniile în care activitatea nu poate fi întreruptă.)
Prin poziționarea în calendar, această zi prelungește weekendul și creează un interval de trei zile consecutive libere pentru angajații care lucrează în regim standard: sâmbătă, 30 mai, duminică, 31 mai și luni, 1 iunie.
Data de 1 iunie coincide cu Ziua Copilului și este zi nelucrătoare în sistemul de învățământ, astfel că elevii și profesorii nu participă la cursuri.
Ziua Învățătorului, celebrată anual pe 5 iunie, este marcată în România drept zi liberă pentru elevii și cadrele didactice din învățământul preuniversitar, începând cu anul 2024. Măsura a fost stabilită prin includerea acestei date în Contractul Colectiv de Muncă (CCM) unic la nivel de sector de activitate – Învățământ Preuniversitar.
După perioada Rusaliilor, următorul reper din calendarul zilelor nelucrătoare este 15 august, când este sărbătorită Adormirea Maicii Domnului. În 2026, această dată este inclusă în intervalul de weekend, astfel că nu generează zile suplimentare de repaus pentru majoritatea angajaților.
Rusaliile marchează momentul pogorârii Sfântului Duh asupra Apostolilor, eveniment care le-a conferit acestora capacitatea de a vorbi în limbi necunoscute și puterea de a transmite mesajul creștin. În tradiția teologică, acest episod este considerat momentul de început al bisericii creștine.
În tradiția ortodoxă, această sărbătoare este cunoscută drept „Cincizecimea” sau „Pogorârea Sfântului Duh” și ocupă un loc central în calendarul liturgic, numărându-se printre cele 12 praznice împărătești. Ceremoniile religioase includ rugăciuni speciale, iar lăcașurile de cult sunt împodobite cu ramuri verzi de tei sau nuc, simboluri ale reînnoirii și vitalității.
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.