Dunărea înregistrează un debit foarte scăzut, în ciuda precipitațiilor căzute în România în luna iulie. Problema este provocată în principal de deficitul mare de precipitații din amonte, înainte ca fluviul să ajungă pe teritoriul țării noastre, a explicat la Digi24 Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteorologice.
Deficit mare de precipitații în amonte
Bogdan Antonescu a explicat că ploile înregistrate local în România nu sunt suficiente pentru a determina o creștere semnificativă a debitului Dunării, în condițiile în care deficitul de precipitații afectează o mare parte a bazinului fluviului.
„Chiar dacă noi am avut precipitații, ne-am putea gândi că debitul Dunării ar trebui să fie în creștere. Problema este însă în amonte, înainte ca Dunărea să ajungă în România. Acolo există un deficit mare de precipitații. Acesta este motivul pentru care vedem că Dunărea nu are un debit normal, ci unul foarte, foarte scăzut”, a declarat specialistul, în direct la Digi24.
Acesta a precizat că precipitațiile înregistrate în anumite regiuni nu pot compensa lipsa apei de-a lungul întregului curs al fluviului.
„Chiar dacă plouă local, în anumite zone ale bazinului Dunării, acest lucru nu rezolvă problema existentă de-a lungul întregului fluviu”, a adăugat Bogdan Antonescu.
Apa din precipitații reface mai întâi rezerva din sol
La debitul redus al Dunării contribuie atât seceta, cât și temperaturile foarte ridicate.
„Atunci când avem precipitații în anumite regiuni ale bazinului Dunării, apa pătrunde în sol și reface rezerva de apă din sol, fără să contribuie neapărat la creșterea debitului fluviului”, a explicat specialistul.
Bogdan Antonescu a avertizat că Europa traversează o vară marcată de valuri succesive de căldură, ale căror efecte se resimt atât prin accentuarea secetei, cât și prin creșterea riscului de incendii de vegetație.
„Suntem încă în perioada de vară, cu valuri de căldură, și vom vedea din nou efectele lipsei precipitațiilor și ale temperaturilor ridicate, inclusiv asupra sănătății. Traversăm o vară în care am avut valuri de căldură succesive în întreaga Europă, cu efecte diferite, fie că vorbim despre secetă, fie despre incendii de vegetație”, a spus el.
Cum au alimentat ploile incendiile din Spania
Referindu-se la incendiile de vegetație din Franța și Spania, specialistul a explicat că situația este rezultatul unei combinații între precipitațiile din iarnă și primăvară și valurile de căldură care au urmat.
„Pe de o parte, avem temperaturile foarte ridicate. Pe de altă parte, în Spania, de exemplu, precipitațiile din timpul iernii și al primăverii au contribuit la dezvoltarea normală a vegetației. Ulterior însă, valurile de căldură succesive au uscat această vegetație, care a devenit combustibil pentru incendii”, a explicat Bogdan Antonescu.
„Deși precipitațiile au fost benefice, vegetația s-a uscat rapid din cauza valurilor succesive de căldură. De aici și aceste incendii de vegetație care au ajuns la niveluri istorice, din păcate”, a adăugat specialistul.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
