Sfântul Ilie este sărbătorit anual la 20 iulie, iar această zi are o dublă semnificație pentru români: religioasă și tradițională. Pe lângă participarea la slujbele dedicate marelui proroc al Vechiului Testament, în multe comunități se păstrează credințe populare care vorbesc despre lucrurile pe care este bine să le eviți și despre obiceiurile care aduc sănătate, spor și liniște în familie.
Tot la 20 iulie este marcată și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, Sfântul Ilie fiind considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Semnificația sărbătorii de Sfântul Ilie 2026
Sfântul Ilie este cinstit de biserică drept unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament. Viața sa este asociată cu puterea rugăciunii, apărarea credinței și statornicia în fața încercărilor, motiv pentru care rămâne un model spiritual pentru credincioși.
Din perspectivă religioasă, această sărbătoare transmite un mesaj puternic despre biruința credinței asupra răului și despre chemarea permanentă la pocăință, întoarcere sufletească și reînnoire spirituală. Misiunea prorocului Ilie de a readuce poporul pe calea credinței autentice continuă să inspire generații de credincioși, fiind asociată cu statornicia în credință și încrederea deplină în Dumnezeu.
Credințe și obiceiuri populare de Sfântul Ilie 2026
„Participarea la Sfânta Liturghie este considerată cea mai importantă rânduială în ziua în care este cinstit Sfântul Ilie. În biserici, credincioșii înalță rugăciuni pentru sănătate, pace în familie, ocrotire divină și spor în gospodărie, iar tradiția spune că acestea sunt ascultate cu mai multă putere. Mulți îi cer ajutorul Prorocului în perioadele de încercare sau se roagă pentru cei care îi poartă numele.
Pentru persoanele care nu pot ajunge la biserică, obiceiul recomandă aprinderea unei lumânări și tămâierea locuinței. Aceste gesturi simbolice sunt asociate cu purificarea sufletească și chemarea binecuvântării lui Dumnezeu asupra familiei.”, a explicat pentru preotul Marius Oblu
În numeroase localități din România, mai ales acolo unde bisericile poartă hramul Sfântului Ilie, ziua de 20 iulie este marcată prin slujbe solemne, procesiuni religioase și pelerinaje. Mii de credincioși participă în fiecare an la aceste manifestări, transformând sărbătoarea într-un moment de comuniune, credință și respect față de tradițiile păstrate de-a lungul generațiilor.
Rugăciuni pentru ploaie și recolte bogate
Sărbătoarea Sfântului Ilie are o semnificație aparte și pentru comunitățile agricole. În această zi, credincioșii se roagă pentru ploi la vreme potrivită, recolte bogate și protecția culturilor împotriva grindinei, furtunilor și altor fenomene meteorologice extreme.
În trecut, în multe sate românești, preoții mergeau împreună cu oamenii în procesiuni pe câmp, unde binecuvântau ogoarele, holdele și livezile. Prin aceste rânduieli, comunitățile cereau ajutorul lui Dumnezeu pentru un an roditor și pentru belșug în gospodării, tradiție care se păstrează și astăzi în unele zone ale țării.
Pomenirea celor adormiți, un obicei păstrat în multe regiuni
„În multe regiuni, sărbătoarea este legată și de pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte bucate, pe care le împart de pomană în memoria celor adormiți. Gestul este considerat o faptă de milostenie și este însoțit de rugăciuni pentru odihna sufletelor celor plecați dintre noi, dar și pentru sănătatea și binecuvântarea celor rămași în viață.”, a adăugat preotul
Ce nu este bine să faci de Sfântul Ilie
Pe lângă rânduielile religioase, în jurul acestei sărbători s-au păstrat și numeroase credințe populare. Chiar dacă nu fac parte din învățătura oficială a bisericii ortodoxe, mulți români continuă să le respecte.
Una dintre cele mai cunoscute spune că merele din noua recoltă nu se consumă înainte de a fi binecuvântate la biserică. După sfințire, fructele sunt împărțite de pomană pentru pomenirea celor adormiți, iar abia apoi sunt consumate de familie. În tradiția populară, acest obicei este asociat cu sănătatea și belșugul.
„Potrivit tradiției populare, tunetele și fulgerele din ziua de Sfântul Ilie vestesc trecerea prorocului prin cer în carul său de foc. Din acest motiv, bătrânii spuneau că ziua trebuie petrecută în liniște, evitând certurile și vorbele grele, pentru a păstra pacea și armonia în familie.
Vremea din această zi este privită și ca un semn pentru anul agricol. Ploaia este considerată vestitoare de recolte bogate, în timp ce seceta prelungită era interpretată ca semnul unui an mai puțin roditor. În unele sate s-a păstrat și obiceiul de a nu tăia copaci în această zi, existând credința că un astfel de gest poate atrage trăsnete sau pagube în gospodărie.
Credințele păstrate în jurul acestei sărbători fac parte din patrimoniul cultural românesc și trebuie deosebite de învățătura bisericii.”, a conchis sursa
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
