Acum 410 milioane de ani, Pământul era complet diferit: fără arbori, fără iarbă, dar cu niște structuri uriașe care dominau peisajul. Printre ele, Prototaxites, organisme misterioase care puteau ajunge până la 8 metri înălțime și care trăiau pe uscat cu mult înaintea pădurilor. Mult timp au fost considerate ciuperci uriașe, însă studiile recente au arătat că nu se potrivesc cu niciun grup cunoscut de viețuitoare. Nu au urme clare de chitină și au o structură internă pe care nu o întâlnim la nicio formă de viață actuală. Astăzi, ele rămân una dintre cele mai mari enigme ale lumii preistorice, un tip de viață dispărut, fără urmași cunoscuți.
Cele mai mari organisme terestre ale planetei: Prototaxites
Pământul era o planetă foarte diferită acum 410 milioane de ani. Nu exista iarbă. Nici arbori. Dar ceva înalt se ridica spre cer pe uscat. Cele mai mari organisme terestre ale planetei: Prototaxites.
Giganții epocii lor, ajungeau la înălțimi asemănătoare copacilor, de aproximativ 8 metri. Au apărut în Silurianul târziu, în urmă cu aproximativ 420 de milioane de ani, și au fost depășiți ca dimensiune de arbori abia în Devonianul Mijlociu spre Târziu, la circa 25 de milioane de ani mai târziu, explică IFL Science.
Aceste forme de viață reprezentau o resursă importantă pentru artropodele înfometate, însă, în ciuda dimensiunii lor, identitatea Prototaxites a rămas mult timp un mister.
În ultimii 165 de ani, oamenii de știință au identificat aproximativ o duzină de specii de Prototaxites, însă doar una – Prototaxites taiti – descoperită în chertul Rhynie, un depozit de roci fosile din Scoția, celebru pentru conservarea excepțională a organismelor foarte vechi, a ajutat la clarificarea poziției lor în arborele vieții.
Probleme ale ipotezei fungice
Mult timp, teoria principală a fost că aceste organisme sub formă de pilon erau un tip de ciupercă, însă un studiu din 2026 a arătat că fosilele lor nu conțin dovezi de chitină, materialul principal al pereților celulari ai ciupercilor.
De asemenea, aveau structuri interne neobișnuite, care nu se regăsesc la nicio ciupercă, vie sau dispărută.
Faptul că nu există forme de viață similare în prezent sau în trecutul îndepărtat sugerează o explicație, spun cercetătorii: Prototaxites aparținea unei linii de eucariote complexe care a evoluat independent și apoi a dispărut, fără descendenți vii.
„Studiul nostru, care combină analiza chimică și anatomică a acestor fosile, demonstrează că Prototaxites nu poate fi încadrat în grupul fungilor”, a declarat Laura Cooper, doctorandă la Institute of Molecular Plant Sciences din cadrul Universității din Edinburgh și co-autoare principală a studiului.
„Cum cercetările anterioare au exclus Prototaxites din alte grupuri de organisme complexe mari, am concluzionat că acesta aparținea unei linii separate, complet dispărute, de viață complexă.”
„Prototaxites reprezintă, așadar, un experiment independent pe care viața l-a făcut în construirea de organisme mari și complexe, despre care putem ști doar prin fosile excepțional conservate.”
Marea necunoscută
Așadar, ce este această ramură dispărută din arborele vieții? Din păcate, încă nu are un nume, și pe bună dreptate.
Dacă ipoteza este corectă, cercetătorii sugerează că Prototaxites este doar unul dintre puținele exemple ale acestei ramuri dispărute de viață complexă și, ca atare, identificarea ei nu va fi posibilă decât dacă vor fi descoperite mai multe fosile. Până atunci, putem spune cu certitudine doar ce nu este Prototaxites: o formă de viață ușor de identificat.
Mai multe pentru tine
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
