Jobul plătit de stat pe care îl poți face în propria locuință. Ce salariu poți primi și care sunt condițiile de angajare

Asistenții maternali sunt angajați ai direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, care îngrijesc și educă în propria locuință minori aflați în plasament. Accesul la această profesie presupune evaluarea solicitantului și obținerea unui atestat, iar activitatea este remunerată prin salariu și sporurile aplicabile, distinct de alocațiile acordate pentru nevoile celor aflați în grijă.

Decizia de a deveni asistent maternal presupune cunoașterea responsabilităților acestei profesii și a schimbărilor pe care le implică în viața de familie.

Ce înseamnă să fii asistent maternal

Asistentul maternal este persoana care, după obținerea atestatului prevăzut de lege, este angajată de direcția generală de asistență socială și protecția copilului pentru a crește, îngriji și educa, în propria locuință, un copil separat temporar sau definitiv de părinții săi.

Această activitate presupune primirea copilului în familie pe durata plasamentului ori în regim de urgență. Asistentul maternal trebuie să îi asigure îngrijirea zilnică, să îl integreze în viața familiei și să îi acorde un tratament egal cu cel al celorlalți membri. Responsabilitățile sale includ sprijinirea educației și a dezvoltării copilului, în colaborare cu specialiștii direcției de protecție a copilului.

Ce salariu primește un asistent maternal în România

Salarizarea asistenților maternali este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Venitul lunar cuprinde salariul de bază corespunzător încadrării și drepturile suplimentare acordate în condițiile legii.

„Salariul unui asistent maternal se stabilește în funcție de încadrare, gradația corespunzătoare vechimii în muncă și sporurile acordate pentru activitatea desfășurată. Numărul copiilor aflați în plasament și încadrarea acestora în grad de handicap, dacă este cazul, pot influența drepturile salariale suplimentare.”, au transmis pentru reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Sector 1 București

De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară a crescut de la la de lei lunar, fără sporuri și alte adaosuri, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 146/2026. Modificarea este reflectată și în grila publicată de DGASPC Suceava din luna septembrie unde, asistenții maternali care îngrijesc un copil fără dizabilități au salarii de bază brute de de lei la gradațiile 0-4 și de de lei la gradația 5.

• Comparativ cu situația din martie, documentele instituției indică majorări de 275 de lei pentru gradațiile 0, 1 și 2, de 116 lei pentru gradația 3 și de 10 lei pentru gradația 4. La gradația 5, cuantumul a rămas neschimbat. Aceste sume reprezintă salariul de bază brut, înaintea sporurilor și a reținerilor fiscale, nu venitul net încasat.

Pentru Sectorul 1 al Capitalei, grila disponibilă pe pagina de transparență salarială consultată prezintă situația de la 31 martie 2026, anterioară creșterii salariului minim. La acel moment, salariile de bază brute menționate erau de de lei pentru gradațiile 0-2, de lei pentru gradația 3, de lei pentru gradația 4 și de de lei pentru gradația 5. (Valorile descriu încadrarea din instituția respectivă la data raportării și nu pot fi folosite ca interval salarial actual valabil în întreaga țară.)

Creșterea salariului de bază nu presupune recalcularea automată a tuturor drepturilor suplimentare. Articolul XVII din Legea nr. 141/2025 prevede că: „În anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

În ce situații se acordă sporuri

„În funcție de grupa de vârstă a copilului pe care îl are în plasament, lunar, asistentul maternal profesionist mai primeşte o sumă suplimentară, acordată prin Hotarâre a Consiliului Local al Sectorului 1, pentru nevoi suplimentare ale copilului. De asemenea, pe lângă salariu, se decontează pentru fiecare copil aflat în plasament cotă parte cheltuieli de întreținere (gaze şi apă).”, au mai precizat reprezentanții DGASPC

Asistenții maternali pot beneficia de drepturi salariale suplimentare în funcție de numărul copiilor aflați în plasament și de nevoile acestora. Pentru al doilea copil, Legea-cadru nr. 153/2017 prevede posibilitatea acordării unui spor de până la 15% din salariul de bază. Totodată, pentru asigurarea continuității în muncă, anexa nr. II, capitolul II, articolul 14 stabilește: „Pentru asigurarea continuității în muncă, asistenții maternali profesioniști pot beneficia de un spor de până la 7,5% din salariul de bază.”

În cazul îngrijirii copiilor cu dizabilități, regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 prevede, în anexa nr. 9, un spor de 25% din salariul de bază pentru fiecare copil cu handicap avut în plasament, pe durata aplicării acestei măsuri.

Cum poți deveni asistent maternal

„Persoana care dorește să devină asistent maternal adresează o cerere de evaluare Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, din județul sau sectorul în care solicitantul are domiciliul ori reședința.

În cuprinsul cererii se menționează, în mod obligatoriu, numărul de copii pentru care solicitantul consideră că poate asigura simultan condiții optime de creștere, îngrijire și educare – respectiv unul sau doi copii – grupa de vârstă, disponibilitatea de a îngriji grupuri de frați, copii cu dizabilități, precum și disponibilitatea de a prelua copii în regim de urgență sau în perioada de respiro a altui asistent maternal.”, au mai precizat reprezentanții DGASPC, Sector 1 București

La cererea de evaluare se vor anexa și următoarele documente:

• curriculum vitae al solicitantului (CV);
• copie de pe buletin/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă a solicitantului şi, după caz, a fiecărei persoane cu care acesta locuieşte (certificată de către direcţie sau, după caz, de către solicitant);
• copie de pe certificatul de naştere al solicitantului şi, după caz, al fiecărei persoane cu care acesta locuieşte (certificată de către direcție sau, după caz, de către solicitant);
• copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
• copie de pe diploma de studii;
• copie de pe titlul de proprietate sau orice alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
• certificatul de cazier judiciar al solicitantului şi, după caz, al fiecărei persoane care a împlinit vârsta de 14 ani cu care acesta locuieşte;
• certificatul de integritate comportamentală al solicitantului şi, după caz, al fiecărei persoane majore cu care acesta locuieşte;
• adeverinţă de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului sau, după caz, ale cel puțin unuia dintre membrii adulți ai familiei cu care acesta locuieşte;
• adeverință medicală eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a solicitantului, în care se precizează că nu suferă de boli transmisibile, şi, după caz, a fiecărei persoane majore cu care acesta locuieşte;
• certificat medical eliberat de medicul specialist în care se precizează că solicitantul sau, după caz, persoanele majore cu care acesta locuieşte nu suferă de boli psihice;
• recomandări ale vecinilor, rudelor solicitantului, altor membri ai comunităţii/persoane din cercul social al acestuia sau, după caz, din partea reprezentanţilor autorităților administraţiei publice locale, cu privire la comportamentul social al solicitantului şi, după caz, al membrilor familiei cu care acesta locuieşte.

Declarație în formă autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu se află în una dintre situațiile:

• a fost decăzută din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau i-a fost interzis exercițiul drepturilor părinteşti, ca pedeapsă complementară;
• a avut sau, după caz, are unul sau mai mulţi copii naturali în sistemul de protecţie specială;
• a consimțit la adopția propriului copil, cu excepția situației în care copilul a fost adoptat de către soţ;
• i s-a retras atestatul de asistent maternal, cu excepția situaţiei în care atestatul a fost retras la cerere.

Evaluare socială și psihologică în vederea pregătirii pentru exercitarea activității de asistent maternal

Evaluarea este realizată de o echipă, desemnată de conducerea direcţiei, formată din psiholog şi asistent social, acesta din urmă având, de regulă, şi responsabilitatea întocmirii raportului final, şi cuprinde următoarele etapе:

• evaluarea socială;
• evaluarea psihologică.

Evaluarea socială se realizează de către un asistent social pe parcursul unui număr de minimum 4 întâlniri, iar la finalul fiecărei întâlniri se întocmeşte o notă de întâlnire care conţine observațiile şi concluziile rezultate.

Evaluarea psihologică se realizează de către un psiholog şi presupune parcurgerea unui număr de cel puţin 2 întâlniri de evaluare şi, după caz, consiliere, iar rezultatele evaluării psihologice şi recomandările formulate sunt consemnate în fişe de evaluare psihologică clinică.

Cursuri de formare profesională pentru asistenții maternali

După evaluarea socială și cea psihologică, în vederea pregătirii pentru exercitarea activității de asistent maternal, solicitantul participă la cursuri de formare inițială.

Cursurile de formare profesională nu sunt parcurse de solicitantul care este absolvent de studii universitare în domeniul asistenţă socială, psihologie sau ştiinţe ale educației. Ulterior parcurgerii etapelor şi a pregătirii pentru exercitarea activității de asistent maternal, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacităţii de a se ocupa de creşterea, îngrijirea şi educarea unui copil sau, după caz, a mai multor copii.

Pe tot parcursul procesului de evaluare, persoana care solicită obţinerea atestatului de asistent maternal are obligația de a informa direcția cu privire la eventualele schimbări care vizează îndeplinirea condiţiilor prevăzute la criterii de eligibilitate și/sau cu privire la apariția uneia sau mai multor situații doveditoare care nu îi permit să devină asistent maternal, anexând, după caz, acte doveditoare.

Solicitantul care a primit raportul final de evaluare cu propunere de eliberare a atestatului protecţia depune, sediul direcţiei de la domiciliu sau, după caz, reşedinţă, o cerere adresată comisiei pentru protecția copilului prin care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal, care se soluţionează termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării la direcţie.

Cine nu poate fi asistent maternal în România

Nu poate fi asistent maternal persoana care se află în următoarele situații:

• a depăşit vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii;
• a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârşirea cu intenție a unei infracțiuni contra persoanei, contra autorității, contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu, precum şi pentru infracțiuni de trafic de droguri, cu privire la regimul privind substanțele dopante, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;
• este înscrisă cu mențiuni în evidența Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor;
• a fost decăzută din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau i-a fost interzis exercițiul drepturilor părinteşti, ca pedeapsă complementară;
• suferă de boli transmisibile, care ar putea pune în pericol starea de sănătate a copilului;
• are în familie membri sau alte persoane majore care locuiesc cu aceasta, care suferă de boli transmisibile, care ar putea pune în pericol starea de sănătate a copilului;
• are istoric de violență pentru care a fost emis ordin de protecție provizoriu sau, după caz, ordin de protecție;
• a avut sau, după caz, are unul sau mai mulți copii naturali în sistemul de protecție specială;
• a consimțit la adopția propriului copil, cu excepția situației în care copilul a fost adoptat de către soț;
• suferă de boli psihice, este dependentă de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope, confirmate prin certificate medicale eliberate de medicul specialist;
• are în familie membri sau alte persoane majore, care locuiesc cu aceasta, care suferă de boli psihice, sunt dependente de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope, confirmate prin certificate medicale eliberate de medicul specialist;
• i s-a retras atestatul de asistent maternal, cu excepția situației în care atestatul a fost retras la cerere.

Are în familie membri care au împlinit vârsta de 14 ani sau alte persoane care locuiesc împreună cu aceasta și care:

• au fost condamnați prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune din categoria celor prevăzute mai sus;
• sunt înscriși cu mențiuni în evidența Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor;

Ce drepturi are un asistent maternal

Pe perioada în care contractul individual de muncă produce efecte juridice, respectiv pe perioada punerii în aplicare a măsurii de protecție specială stabilite pentru copil în condițiile legii, asistentul maternal are următoarele drepturi:

• salarizare lunară pentru munca depusă;
• dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
• dreptul la formare profesională continuă;
• dreptul de a beneficia de o perioadă de respiro;
• dreptul de a beneficia de servicii de suport care constau în consiliere, mentorat și sprijin din partea specialiștilor direcției.

Asistentul maternal poate solicita perioada de respiro, care nu poate depăși 25 de zile lucrătoare pe an, în următoarele situații:

• nu poate să se ocupe de creșterea, educarea și îngrijirea copilului în perioada concediului de odihnă;
• are evenimente deosebite în familie: deces, căsătorie, prezentarea la instanța de judecată.