Infarctul miocardic nu mai iartă tinerii. Medic cardiolog: „Cea mai mare greșeală este să aștepți să-ți treacă durerea”

Tot mai mulți români cu vârste între 40 și 50 de ani și uneori, chiar mai tineri, ajung de urgență la spital în urma unui infarct miocardic. Deși se simțeau perfect sănătoși, stilul de viață modern, stresul cronic și „ucigașul tăcut” numit colesterol le pun inima în pericol. Dr. Daniela Iuonaș, medic primar cardiolog la Hyperclinica MedLife Timișoara, explică simptomele ignorate, greșelile fatale din primele minute ale unui atac de cord și de ce întreruperea tratamentului pe baza informațiilor citite pe internet poate avea consecințe grave.

Un tablou dramatic: 1 din 2 români moare din cauze cardiovasculare

România continuă să ocupe primele locuri în Europa la capitolul mortalității cauzate de afecțiunile aparatului circulator. Conform datelor oferite de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), aproximativ 1 din 2 persoane din țara noastră moare din cauza unei boli cardiovasculare, iar rata standardizată a mortalității prin aceste afecțiuni este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.

De asemenea, rapoartele Eurostat plasează România printre statele membre cu cea mai ridicată rată a deceselor cauzate de bolile sistemului circulator (peste 780 de decese la de locuitori). În ciuda acestor cifre alarmante, mulți dintre noi amână vizita la medic, considerând că bolile de inimă apar doar la bătrânețe.

Infarctul miocardic sau atacul de cord apare la vârste tot mai tinere

Infarctul miocardic acut este o afecțiune acută extrem de periculoasă care rezultă în urma astupării (ocluziei) uneia dintre arterele coronare. Astuparea arterei se face printr-un tromb (cheag de sânge). Urmarea firească este aceea că porțiunea de miocard care era alimentată cu sânge de către acea arteră nu mai primește sânge oxigenat, ceea ce duce la necroza miocardică.

Dacă în trecut infarctul miocardic era considerat o afecțiune specifică vârstnicilor, astăzi medicii cardiologi se confruntă cu un fenomen tot mai accentuat în rândul populației active.

„Din păcate, în practica de zi cu zi întâlnim tot mai des pacienți cu infarct miocardic la 40-50 de ani, uneori chiar mai tineri. Principalele cauze sunt stilul de viață modern: alimentația bogată în grăsimi și zahăr, sedentarismul, fumatul, stresul cronic, obezitatea și diabetul. La acestea se adaugă colesterolul crescut și hipertensiunea arterială, care de multe ori evoluează fără simptome. Mulți oameni se simt perfect sănătoși și amână controalele medicale până în momentul în care apare un eveniment cardiovascular major”, a precizat dr. Daniela Iuonaș.

Un celebru studiu internațional realizat pe mai mult de de subiecți din 52 de țări, a arătat că peste 90% din riscul de a suferi un prim infarct miocardic este determinat de 9 factori de risc modificabili (fumatul, nivelul lipidelor din sânge, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea abdominală, stresul psihosocial, lipsa mișcării și alimentația săracă în fructe și legume). Studiul a subliniat că la pacienții tineri, impactul fumatului și al colesterolului mărit este chiar mai puternic decât la persoanele în vârstă.

Povestea pacientului care se simțea „prea bine” pentru tratament

Colesterolul crescut este supranumit „ucigașul tăcut” dintr-un motiv simplu: nu doare. Timp de ani sau chiar zeci de ani, el se depune în mod silențios pe pereții arterelor, formând plăci de aterom care îngustează vasele de sânge.

Dr. Daniela Iuonaș își amintește cazul unui pacient de puțin peste 50 de ani, fumător, cu hipertensiune și colesterol semnificativ crescut. După investigații, medicul i-a explicat riscul cardiovascular uriaș și i-a prescris un tratament cu statine, alături de recomandarea fermă de a renunța la fumat, de a adopta o dietă echilibrată și de a face mișcare.

„Mi-a spus că se simte foarte bine și că citise pe internet că statinele «fac mai mult rău decât bine». A decis să nu înceapă tratamentul și nici nu și-a schimbat stilul de viață. Opt luni mai târziu s-a întors în cabinet, dar de această dată acuza dureri în piept la efort, care îl obligau să se oprească din mers. Investigațiile suplimentare au arătat o îngustare severă a arterelor coronare. În acel moment, tratamentul medicamentos nu mai era suficient, iar pacientul a avut nevoie de coronarografie și implantarea unui stent pentru a restabili circulația sângelui către inimă”, povestește dr. Daniela Iuonaș.

Din fericire, bărbatul a ajuns la spital înainte de producerea unui infarct extins, însă întreaga suferință putea fi evitată.

„Această poveste ilustrează un lucru foarte important: tratamentul cu statine nu este prescris pentru că pacientul «se simte rău», ci pentru a preveni ceea ce încă nu s-a întâmplat. Medicina preventivă este, de multe ori, invizibilă tocmai pentru că își face treaba”, punctează dr. Iuonaș.

Pericolul informațiilor false de pe internet: Ce riscuri are renunțarea la statine?

Renunțarea la tratamentul prescris în urma articolelor nefondate de pe internet reprezintă una dintre cele mai periculoase decizii pe care le poate lua un pacient.

„Statinele sunt printre cele mai studiate medicamente din cardiologie și și-au demonstrat eficiența în reducerea riscului de infarct, accident vascular cerebral și deces cardiovascular. Ca orice tratament, pot avea efecte adverse, însă acestea sunt mult mai rare decât se crede și, în majoritatea cazurilor, pot fi gestionate prin ajustarea tratamentului. Renunțarea la statine fără recomandarea medicului poate expune pacientul unui risc mult mai mare decât riscul reacțiilor adverse,” avertizează cardiologul.

Un studiu de amploare arată că întreruperea tratamentului cu statine la pacienții aflați în terapie este asociată cu o creștere cu până la 46% a riscului de spitalizare pentru un eveniment coronarian acut. De asemenea, cercetările confirmă că oprirea statinelor crește semnificativ mortalitatea din toate cauzele și riscul de urgență cardiovasculară.

Cum recunoaștem un infarct: Semnalele ignorate și diferențele dintre bărbați și femei

Cel mai frecvent semnal de alarmă pe care oamenii îl ignoră înainte de un infarct este durerea sau presiunea în piept care apare la efort și dispare în repaus – un semn clar că inima nu mai primește suficient sânge. Mulți pacienți o pun pe seama oboselii, a problemelor cu coloana vertebrală sau a stresului.

Cum se simte durerea în timpul infarctului?

La bărbați apar, de regulă, simptome tipice precum o apăsare intensă în piept, descrisă frecvent ca o „menghină” ce strânge puternic. Durerea poate iradia spre brațul stâng, umăr, gât, mandibulă sau spate și este însoțită de transpirații reci, greață și lipsă de aer.

La femei, simptomele pot fi mai puțin vizibile sau ușor de confundat: oboseală extremă, lipsă de aer, greață, stări de amețeală sau dureri localizate în partea superioară a abdomenului ori în spate. Din acest motiv, infarctul este adesea diagnosticat mai târziu în cazul femeilor.

Primele minute sunt cruciale: „Timpul înseamnă mușchi cardiac”

În cardiologie există o regulă de aur: „Timpul înseamnă mușchi cardiac”. Cu fiecare minut în care o arteră coronară rămâne blocată, o porțiune din inima pacientului nu mai primește oxigen și începe să moară (să se necrozeze).

Recomandări în cazul unei suspiciuni un infarct:

1. Sunați imediat la 112: Nu așteptați să treacă durerea și nu încercați să mergeți singuri cu mașina la spital.

2. Repaus total: Opriți orice activitate fizică și așezați-vă într-o poziție confortabilă (semi-șezând).

3. Aspirină: Dacă nu există alergii severe sau sângerări active cunoscute, puteți mesteca o jumătate de tabletă de aspirină clasică (de 500 mg, adică ~250 mg) pentru o absorbție mai rapidă. Atenție: aceasta nu înlocuiește intervenția de urgență!

4. Ghid pentru aparținători: Să liniștească pacientul, să nu îl lase singur și, dacă persoana își pierde cunoștința și nu mai respiră normal, să înceapă imediat masajul cardiac extern până la sosirea echipajului medical.

Mitul stentului și prevenția: Ce trebuie să facem?

Un alt mit frecvent întâlnit este ideea că, odată montat un stent, problema este rezolvată definitiv.

„Stentul tratează o arteră afectată, însă nu vindecă ateroscleroza, care este o boală cronică ce afectează întreg organismul. Pacientul trebuie să urmeze cu strictețe tratamentul prescris, să își controleze factorii de risc și să vină periodic la controale. Altfel, pot apărea noi îngustări în alte vase sau chiar la nivelul stentului”, explică dr. Daniela Iuonaș, care enumeră investigațiile care pot evalua riscul cardiovascular.

Pentru o persoană aparent sănătoasă, evaluarea riscului începe cu pași simpli:

• Măsurarea regulată a tensiunii arteriale.

• Analize uzuale de sânge: profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) și glicemia.

• Evaluarea greutății și a circumferinței abdominale.

• Recomandări de specialitate (la indicația medicului): electrocardiogramă (EKG), ecocardiografie, test de efort.

Mesajul medicului către toți românii:

„Nu așteptați primul infarct pentru a vă preocupa de sănătatea inimii. Controlați-vă periodic tensiunea, colesterolul și glicemia, renunțați la fumat, faceți mișcare și urmați tratamentul recomandat de medic. Prevenția este întotdeauna mai simplă, mai sigură și mai eficientă decât tratarea complicațiilor. De multe ori, infarctul poate fi prevenit, iar această șansă depinde atât de medic, cât și de deciziile pe care fiecare dintre noi le ia zi de zi,” afirmă dr. Daniela Iuonaș.