În timp ce Ploieștiul a devenit un coșmar pentru șoferi, în sertarul primăriei zace din 2015 planul de mobilitate

În lipsa aplicării unui plan de mobilitate creat de specialiști, Ploieștiul s-a transformat într-un oraș în care șoferii, dar și ceilalți participanți la trafic, stau blocați în trafic, mai ales la orele de vârf. Nu s-ar fi ajuns aici dacă administrația Dobre și Volosevici nu ar fi ținut la sertar un document esențial pentru fluidizarea traficului și reducerea poluării, realizat încă din 2015, pe fonduri europene!
Lipsa investițiilor Primăriei Ploiești în infrastructura rutieră își arată ”roadele”

Fără un sistem rutier bine pus la punct, fără locuri de parcare suficiente, cu semafoare deseori defecte și care nu funcționează ”inteligent”, orașul a devenit o adevărată ”capcană” în care șoferii sunt prinși frecvent.
Astfel, zilnic se formează coloane de mașini pe Șoseaua Vestului, Republicii, dar și pe linia de tramvai, între Halele Centrale și clădirea fostului Tribunal, iar lista zonelor-problemă este foarte lungă.

La fel se întâmplă și cu intrările și ieșirile în oraș, unde calea de acces se îngustează la o singură bandă (zona Podul Înalt, ieșirea în Centură de la Parcul Municipal Vest) sau atunci când se efectuează lucrări (vezi aici imagini din Bariera Bucov).

Disperați, șoferii au ajuns să ocolească kilometri buni zonele ”roșii” de pe waze, punctualitatea devenind astfel relativă în multe situații pentru fiecare dintre noi.

Călătoria cu transportul în comun durează mai mult
Dar nu doar șoferii sunt nevoiți să suporte consecințele proastei administrații, ci și călătorii din mijloacele de transport în comun.
Din cauza blocajelor din trafic, timpul de deplasare al autobuzelor, troleibuzelor, dar și al tramvaielor a crescut considerabil.

Asta înseamnă, implicit, costuri mai mari de exploatare pentru societatea de transport public TCE Ploiești.

Plan de mobilitate pe bani europeni, uitat în sertarele Primăriei Ploiești
Știați că Primăria Ploiești este beneficiara unui plan de mobilitate urbană realizat din fonduri europene în 2015? Ei bine, de opt ani acesta zace într-un sertar!
Documentul a fost realizat prin Programul Operațional Regional și a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin FEDR.

Iată doar câteva dintre investițiile pe care Primăria Ploiești le-ar fi putut face, multe dintre ele pe fonduri europene, pentru a nu se ajunge la haosul actual din trafic.

Am extras câtev a pasaje interesante pentru dvs:
Rețeaua rutieră/stradală – utilizarea eficientă a spațiului public, reorganizarea circulației, îmbunătățirea siguranței și a condițiilor de mediu
Urmărind consolidarea unei trame stradale majore coerente, accesibile și sigure, propunerile privind infrastructura rutieră au în vedere următoarele tipuri de măsuri:

În Scenariul 1 – de bază:

Completarea celui de al 3-lea inel în jumătatea vestică a zonei de sud: tronson str. Libertăţii – str. Sondelor (inclusiv trotuare şi piste pentru biciclete).

Funcţionalizarea reţelei stradale pe str. Gh. Grigore Cantacuzino către Parcul Industrial prin uniformizarea la 4 benzi a profilului transversal pentru fluidizarea/ prioritizarea transportului public şi auto, pentru sporirea siguranţei circulaţiei (sunt
incluse și extinderi/construiri de pasaje);

Reabilitare str. Ștrandului și reconfigurarea profilului transversal cu 4 benzi de circulație (în vederea introducerii unei linii de transport public cu troleibuzul) și cu piste pentru biciclete.

Reorganizarea circulaţiei în zona centrală şi în cartiere: Amenajarea zonelor cu trafic auto calmat în cartiere (zone rezidențiale, limitarea vitezei pe străzi la 20-30km/h);

Revizuirea amenajărilor de circulație în intersecţii – în concordanţă cu funcţiunea reţelei, categoriile de participanţi la trafic, cu mărimea fluxurilor de trafic în vederea sporirii siguranţei circulaţiei: corecții geometrice, insule canalizatoare de
trafic, refugii pietonale la trecerile de pietoni (după caz), (re)echipări ale intesecțiilor în vederea semaforizării/integrării în sistemul de managemant al traficului;

Revizuirea în totalitate a semnalizării verticale și orizontale, inclusiv a celei de orientare și informare

În Scenariul 2 – Optimizarea rețelei de transport existente

Cel mai complet din punct de vedere al infrastructurii rutiere, acest scenariu propune (în afara proiectelor de bază, prezentate anterior în Scenariul 1):

Completarea unor legături inelare ale celui de al 3-lea inel în: zona de sud: străpungere str. Libertăţii – str. Sondelor și lărgire la 4 benzi str. Sondelor, sud-est: străpungere str. Depoului – str. Izvoare – str. M. Bravu, est: reamenajare str. Apelor şi str. Cornăţel (între str. Ştrandului şi str. Mihai Bravu), nord-est: strapungere str. Apelor – str. Gageni (intre str. Strandului si str.Gageni).

Funcţionalizarea reţelei stradale către Parcul Industrial, prin uniformizarea la 4 benzi a profilului transversal pentru fluidizarea/prioritizarea transportului public şi auto, pentru sporirea siguranţei circulaţiei (sunt incluse și extinderi/construiri de pasaje, amenajare piste pentru biciclete): pe str. Gh. Grigore Cantacuzino și pe DN 72 în zona Parcului Industrial prin reconfigurarea nodului rutier dintre str. Gh. Grigore Cantacuzino/DN 72 și Centură Vest (DN1).

Modernizarea reţelei stradale în zonele unor cartiere precum Mitică Apostol, Pictor Rosenthal, Râfov, colonie Vega.

Construirea/reabilitarea unor pasaje rutiere denivelate pentru eliminarea disfuncţiilor ce derivă din amenajările actuale:

Lărgire şi reabilitare „Podul de Lemn” – (pasaj cu 2 benzi , trotuare și piste pentru biciclete)

Construcţie pasaj pe str. Râfov (la intersecţie cu CF) – (pasaj cu 2 benzi, trotuare și piste pentru biciclete)

Construcţie pasaj pe str. Văleni (la intersecţie cu CF) – (pasaj cu 2 benzi, trotuare, piste pentru biciclete și bretele de legatură la rețeaua existentă, după caz)

În Scenariul 3 – Către un nou management al mobilității

În scenariul 3 au fost preluate proiectele de infrastructură din Scenariul 2, iar pentru dezvoltarea rețelei de transport public cu tramvaiul a fost propusă reabilitarea/extinderea pasajului Bariera Bucureşti cu piste pentru biciclete şi cu cale de tramvai circulabilă.

Logistică urbană
Proiectele de infrastructură propuse în acest sector vizează dezvoltarea facilităților de parcare pentru autovehiculele de transport marfă (în situația scenariilor 2 și 3): la porțile de intrare în municipiul Ploiești, prin amenajarea unor parcări (de tip tampon) pentru vehicule grele de transport marfă (autocamioane cu 2, 3, 4 osii, autovehicule articulate și trenuri rutiere): în zona Pod Înalt; în zona parcurilor industriale din Vest; PMUD – Lot 2; Raport Final. PMUD Ploiești P.M.U.D. – componenta de nivel strategic (Etapa I) amenajarea unor spații pentru încărcare/descărcare pentru autovehicule de marfă cu MTMA ≤3,5 tone în principalele piețe ale orașului în vederea aprovizionării curente:
Piața Centrală, Piața Nord și Obor.

Încurajarea și creșterea confortului deplasărilor pietonale
Zona centrală (ce include și obiective cu valoare arhitecturală, culturală, comunitară) trebuie pusă în valoare prin ameliorarea calităţii spaţiilor publice şi creşterea confortului de deplasare şi recreere pentru pietoni şi biciclişti. De aceea trebuie organizată ca zonă favorabilă.

În acest sens se propune extinderea arealului favorabil pietonilor, printr-o serie de măsuri, cuprinse în două scenarii (2 și 3):

Amenajarea unor străzi pietonale
Amenajare stradă pietonală cu tramvai
(Re)organizarea unor străzi de tip shared-space (cu utilizare în comun)
Limitarea accesului şi vitezei de deplasare a vehiculelor, care pierd orice prioritate de trecere (20km/h)
Parcarea pe stradă se face doar în lungul străzii şi doar pe o parte
Limitarea parcării pe stradă şi eliminarea treptată a acesteia în anumite sub-zone
Configurări şi dispozitive pentru calmarea traficului

Documentul poate fi descărcat și consultat aici: plan mobilitate urbana Ploiesti

Așadar, cu mici excepții, Primăria Ploiești nu a implementat măsurile din acest plan întocmit de specialiști, deși, pentru multe investiții menționate în document, administrația Volosevici a avut asigurată și finanțare din fonduri europene.

sursa: observatorulph.ro