Fondul Sănătăţii are deficit de peste cinci ori mai mare decât în 2018. 24% din plăţile fondului asigură majorările de venituri din spitale

Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, din care e finanţat sistemul sanitar, are deficit de 2,5 miliarde de lei în primele 11 luni din anul 2019, de peste cinci ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese dintr-o analiză făcută de Economica, pe baza execuţiilor Fondului. Aproape un sfert din banii cheltuiţi din Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2019 au ajuns la spitalele de stat pentru a achita majorările de venituri acordate personalului din aceste unităţi, potrivit analizei făcute de Economica.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, şi doar în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate din ţară, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor.

De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice. Majorările veniturilor din spitalele de stat costă tot mai mult Fondul Sănătăţii, alimentat cu banii contribuabililor şi ai producătorilor de medicamente care plătesc taxa clawback. Suma de bani plătită din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate spitalelor de stat pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi a ajuns la 8,75 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi este cu peste 19% mai mare decât în perioada identică a anului 2018, reiese din analiza făcută de Economica.

Aproape 24% din banii cheltuiţi din Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2019 au ajuns la spitalele de stat pentru a achita majorările de venituri acordate personalului din aceste unităţi, potrivit analizei făcute de Economica. Peste 25% din încasările realizate la Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2019 au asigurat doar majorările de venituri din spitalele de stat, reiese din analiza făcută de Economica. Cheltuielile din Fondul Sănătăţii cresc într-un ritm mai accelerat decât încasările la Fond. Concret, în primele 11 luni din 2019 cheltuielile Fondului Sănătăţii sunt cu peste 16% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.

Spre comparaţie, încasările Fondului sunt în ianuarie – noiembrie 2019 cu peste 10% mai mari decât în perioada identică a anului 2018, rezultă din analiza făcută de Economica, pe baza datelor CNAS. Ce categorii de cheltuieli au crescut cel mai mult Medicamentele acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale au costat cu peste 31% mai mult în primele 11 luni din 2019 decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, potrivit execuţiilor Fondului, comparate de Economica. Suma de bani plătită din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pentru acoperirea creşterilor de venituri din spitale a crescut cu peste 19% în primele 11 luni ale anului 2019 faţă de perioada identică a anului 2018 şi a ajuns la 8,75 de miliarde de lei, rezultă din datele CNAS, obţinute şi comparate de Economica. Economica vă spune, pe larg, pe ce s-au cheltuit cei mai mulţi bani din Fondul Sănătăţii: Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii s-au ridicat la 37,34 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu 16,7% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din execuţiile Fondului, obţinute şi comparate de Economica. Medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au costat bugetul de stat 11,96 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019, cu 28,94% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din datele CNAS, obţinute şi comparate de Economica.

Din această sumă, cel mai mult ne-au costat medicamentele acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate: peste 10,34 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019, cu peste 31% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018, reiese din execuţiile comparate de Economica. Serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale au costat bugetul Fondului Sănătăţii 9,83 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019, cu 5% mai mult decât în perioada identică a anului 2018, potrivit execuţiilor comparate de Economica.

Suma virată din Fondul Naţional Unic al Sănătăţii spitalelor pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi sanitare se ridică la 8,75 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2018 şi este cu 19,13% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din analiza făcută de Economica, bazată pe execuţiile Fondului, pe care le-am obţinut.

Cele mai mari surse de bani la Fondul Sănătăţii sunt contribuţiile de asigurări de sănătate, urmate de taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, rezultă din datele CNAS, comparate de Economica. Veniturile totale ale Fondului de Sănătate s-au ridicat la 34,84 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu 10,37% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.

De unde au venit cei mai mulţi bani la Fondul Sănătăţii în perioada ianuarie – noiembrie 2019: Contribuţiile de asigurări de sănătate Suma colectată la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări de sănătate se ridică la 29,4 miliarde de lei primele 11 luni din 2019 şi este cu 6,9% mai mare decât cea încasată în perioada identică a anului 2018, reiese din analiza făcută de Economica pe baza datelor obţinute de la CNAS. Peste 90% din aceşti bani sunt contribuţiile de asigurări de sănătate ale salariaţilor. Aceasta pentru că de la 1 ianuarie 2018 încoace contribuţia de asigurări de sănătate şi contribuţia de asigurări sociale cad doar în sarcina salariatului.

Clawback Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente a adus 3,56 de miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2019, cu 29,13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese din analiza făcută de Economica, bazată pe datele pe care le-am obţinut de la CNAS.

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră. Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse în ţară. Subvenţii Fondul a primit subvenţii de peste 1,79 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019, de cel puţin două ori mai mari decât în perioada identică din anul 2018, arată datele CNAS.