Stephen Hawking, unul dintre cei mai importanți fizicieni ai secolului XX și autor al bestsellerului A Brief History of Time, era privit cu îngrijorare de tatăl său în perioada studenției. Potrivit unor jurnale de familie necunoscute până acum, Frank Hawking se plângea în anii 1960 că fiul său „stă prin casă fără prea multă inițiativă și nu studiază prea mult”.
Aceste însemnări, menționate de The Guardian, fac parte dintr-un set mai amplu de documente și fotografii de familie la care a avut acces, în mod excepțional, biograful și fizicianul Graham Farmelo, laureat al premiului Costa. Materialele au fost păstrate până acum în locuința surorii lui Hawking, Mary.
În baza acestor documente, Farmelo va publica în septembrie o biografie considerată prima lucrare definitivă autorizată de moștenitorii savantului, editura John Murray urmând să anunțe apariția cărții.
Documente inedite și o perspectivă asupra familiei Hawking
Potrivit biografului, accesul la aceste jurnale a oferit o imagine detaliată asupra vieții timpurii a lui Stephen Hawking și asupra perioadei dificile de după diagnosticul său medical. Farmelo a descris materialele drept „o sursă de informații de 24 de carate” despre anii de formare ai fizicianului, inclusiv lunile care au urmat diagnosticului de boală a neuronului motor, primit la vârsta de 21 de ani.
Documentele includ jurnalele tatălui, scrisori și notițe ale mamei sale, Isobel Hawking, și oferă o „perspectivă sinceră și nefiltrată” asupra copilăriei și tinereții viitorului savant.
Într-o însemnare din 1961, Frank Hawking nota îngrijorările familiei cu privire la lipsa de inițiativă a fiului său și la încrederea scăzută în studiile de la Oxford. El compara situația cu propriile sale ambiții din tinerețe, exprimând temerea că fiul său nu își valorifică potențialul.
Boala, cariera și o viață care a sfidat prognozele
Jurnalele mai arată și dificultățile tatălui în a accepta evoluția stării de sănătate a lui Stephen Hawking. Într-o notă din 1967, Frank Hawking descria situația ca fiind „lentă și îngrozitoare”, menționând dificultățile de comunicare și de interacțiune generate de boală.
În ciuda diagnosticului care estima o speranță de viață de doar doi ani, Stephen Hawking a trăit până în 2018, atingând vârsta de 76 de ani. El a devenit una dintre cele mai influente minți din cosmologie și fizică teoretică, realizând contribuții esențiale la înțelegerea universului, timpului și găurilor negre.
De-a lungul vieții, Hawking a fost nevoit să folosească un scaun cu rotile și să comunice printr-un sistem computerizat cu sintetizator vocal. În ciuda acestor limitări, a continuat să lucreze și să inspire prin mesajele sale despre curiozitate și perseverență.
„Viața ar fi tragică dacă nu ar fi amuzantă”, spunea el, adăugând că „tot ce a urmat după 21 de ani a fost un bonus”. Într-un alt mesaj devenit celebru, el îi îndemna pe oameni să privească spre stele, să rămână curioși și să nu renunțe, indiferent de dificultăți.
Mai multe pentru tine
Biografia intitulată Hawking va fi publicată pe 24 septembrie de editura John Murray, fiind descrisă drept „portretul definitiv al unei vieți și al unui intelect excepțional”.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
