Vitaminele pot ajuta organismul să se echilibreze pentru a putea lupta cu boala, însă nu previn infecțiile
„Creșterea imunității este o greșeală fantastică. Este un termen care nu are ce să caute în limbajul corect al unei discuții între medic și pacient”, avertizează Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Există această „tendință generală de a alerga după creșterea imunității, mai ales în rândul părinților, pentru copii. Fapt care, din punctul meu de vedere, este cât se poate de condamnabil, pentru că a devenit, practic, un element cât se poate de comercial”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.
„Ele pot să aducă un echilibru în ceea ce privește funcționarea organismului și, mai ales, a sistemului imunitar. Practic, unele deficiențe – fie că vorbim despre vitamina C, fie că vorbim despre diverse minerale, cum ar fi zincul, fierul etc – pot fi suplimentate, astfel încât să ajungem la un echilibru în ceea ce privește funcționarea sistemului imunitar”, explică dr. Gindrovel Dumitra.
Singura metodă de a preveni atât gripa, cât și COVID-19, este vaccinarea, nicidecum „creșterea imunității”, arată medicul Gindrovel Dumitra.
Ca și COVID-19, gripa poate fi prevenită doar prin vaccinare. Vaccinul împotriva gripei poate fi administrat oricărei persoane cu vârsta peste 6 luni, indiferent că este vorba despre o persoană sănătoasă sau care face parte din categoriile vulnerabile.
Toate persoanele sănătoase, care nu intră în categoriile considerate cu risc mare și nu beneficiază de vaccin gripal gratuit, îl pot cumpăra din farmacie (vaccinul costă în jur de 50 de lei) și pot merge cu el la cabinetul medicului de familie, pentru a fi administrat, însă trebuie să îl transporte în condiții speciale – în geantă termoizolantă cu gheață, la temperatură cuprinsă între 2 și 8 grade Celsius.
Pneumonia, principala cauză de deces la copii, la nivel mondial
Dacă despre COVID-19 se vorbește atât de mult zilnic, multă lume pare să fi uitat, în ultima vreme, un alt mare pericol în acest sezon: gripa.
Cu excepția COVID-19, gripa determină mai multe cazuri de boală decât toate celelalte afecțiuni ce pot fi prevenite prin vaccinare (aceasta afirmație trebuie privită prin prisma afectării pulmonare, deoarece gripa produce cel mai adesea pneumonii grave, care determină decompensare, adică insuficiență respiratorie, prima cauza de deces din lume la copii fiind cea prin pneumonii).
Gripa de sezon afectează anual între 10% și 30% din populația Europei, determină sute de mii de spitalizări și este prevenibilă doar cu ajutorul vaccinului, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Oamenii în vârstă, copiii mici și cei cu afecțiuni cronice suferă cel mai mult, dar toți pacienții cu gripă, inclusiv cei sănătoși, pot dezvolta complicații serioase, precum pneumonia (infecția plămânilor), miocardita (inflamația miocardului, mușchiul inimii), sau encefalita (inflamația creierului), care pot duce la deces.
De asemenea, gripa crește de 100 de ori riscul de pneumonie. Pacienții vindecați de COVID-19 pot face, de asemenea, gripă, iar aceasta poate afecta organismul deja slăbit de posibile sechele pulmonare în urma infecției cu SARS-CoV.
În România, în sezonul gripal 2018-2019, unul din trei adulți care au contractat gripa a avut nevoie de spitalizare.
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.