Banca Centrală Europeană (BCE) va majora joi ratele dobânzilor pentru prima dată în mai mult de un deceniu, în fața inflației în creștere, marcând astfel un punct de cotitură major după o lungă perioadă de relaxare monetară în zona euro, transmite AFP.
Dar, în același timp, trebuie să aibă grijă să nu exacerbeze criza economică într-o zonă euro deja slăbită de problemele industriei energiei și de criza politică actuală din Italia, unde premierul Mario Draghi și-a prezentat joi demisia. Având în vedere pedigree-ul său ca fost președinte al BCE, acesta a fost văzut de piețe ca un factor de stabilitate.
Instituția cu sediul la Frankfurt și-a anunțat deja intenția de a majora ratele, afirmând că este hotărâtă să reducă inflația la 2% pe termen mediu, așa cum prevede mandatul său.
Apune epoca dobânzilor negative
Singura întrebare este amploarea majorării: doar un sfert de punct procentual, așa cum s-a sugerat în iunie, sau, așa cum cred tot mai mulți experți, direct 50 de puncte de bază?
Această din urmă opțiune ar însemna sfârșitul epocii ratelor negative, care a început în 2014. O rată de -0,5% se aplică acum la o parte din depozitele bancare deschise la BCE, o măsură care încurajează acordarea de credite și contribuie astfel la creșterea inflației.
Inflația în zona euro a crescut constant sub efectul combinat al fondurilor de redresare post-Covid, al tensiunilor din lanțurile de aprovizionare și al crizei energetice legate de ofensiva rusă din Ucraina.
Rata inflației a ajuns la 8,6% în luna iunie, în decurs de un an, și se preconizează că va continua să crească în lunile următoare.
„De ce să mai așteptăm până în septembrie?”
Jucătorii din piețele financiare pariază pe o acțiune „hotărâtă” a BCE, lucru evidențiat de aprecierea recentă a euro în raport cu dolarul, după moneda europeană căzuse până la paritate cu cea americană
Este „greu de imaginat să ne petrecem vara cu rate negative când inflația din zona euro va continua să crească”, adaugă Franck Dixmier, șeful departamentului de gestionare a obligațiunilor de la Allianz Global Investors.
Cu toate acestea, protectorii monedei euro vor trebui să gestioneze cu atenție această criză a creditelor, într-un moment în care temerile legate de o nouă criză a datoriilor reapar odată cu incertitudinile politice din Italia.
Plecarea lui Draghi ar putea duce la dizolvarea parlamentului și la alegeri anticipate în această toamnă. Cu toate acestea, „o criză politică autoprovocată în Italia este un caz de manual în care BCE nu ar trebui să intervină”, avertizează Frederik Ducrozet, economist-șef la Pictet Wealth Management.
Cu ochii la exemplul Fed-ului american
Prin majorarea costului creditului pentru prima dată din 2011, BCE va călca pe urmele altor bănci centrale din întreaga lume.
Rezerva Federală a SUA a crescut ratele dobânzilor începând din martie, iar intervalul de variație al dobânzilor federale, care se situează în prezent între 1,5 și 1,75%, ar putea fi majorat cu 75 de puncte de bază până la sfârșitul lunii iulie.
În zona euro, criza gazului complică sarcina BCE.
Gazoductul Nord Stream, care leagă Rusia de Germania, a fost repornit joi, după zece zile de întreținere, dar cu un debit redus față de cel de dinaintea lucrărilor, care la rândul său reprezenta 40% din capacitate de la jumătatea lunii iunie.
O întrerupere completă a livrărilor de gaze de la Moscova ar duce zona euro în recesiune, iar o creștere rapidă a ratelor dobânzilor ar înrăutăți situația.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
