Azi, în lume. Știrile zilei de 14 octombrie

Ministerul de Externe al Bulgariei a primit o dispoziţie privind ambasadorii Rusiei şi Belarusului la Sofia

Ministrul de externe interimar al Bulgariei, Nikolai Milkov, a confirmat că a primit o dispoziţie din partea Adunării Naţionale de a nu invita ambasadorii Rusiei şi Belarusului la Sofia la ceremonia de deschidere a noului Parlament bulgar. Milkov a explicat că susţine opinia conform căreia ambasadorii celor două state nu ar trebui invitaţi. „Am informat despre recomandările făcute de Comisia Europeană în luna martie de a respecta anumite practici şi protocoale. Acestea se referă la invitaţiile adresate ambasadorilor a două ţări (Rusia şi Belarus – n.r.) cu privire la sărbătorile naţionale, precum şi la participarea la evenimentele pe care le organizează. Aici există reciprocitate – ambasadorul Bulgariei la Moscova, precum şi aproximativ 40 de ambasadori ai ţărilor declarate neprietene, nu primesc nici ei invitaţii în Rusia. În cele din urmă, decizia revine Adunării Naţionale”, a subliniat Milkov. Şeful diplomaţiei bulgare a susţinut un briefing de presă pentru a raporta activitatea Ministerului de Externe în cadrul mandatului său. Nikolai Milkov a precizat că nu există informaţii oficiale din partea rusă pentru Bulgaria cu privire la explozia Podului Crimeii.

Putin a criticat declaraţiile lui Macron despre întâlnirea liderilor Armeniei şi Azerbaidjanului de la Praga

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a calificat drept incorecte şi inacceptabile declaraţiile preşedintelui francez, Emmanuel Macron, cu privire la conflictul armeano-azer, făcute în urma unei întâlniri de la Praga, din 6 octombrie. Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, consideră că întâlnirea sa cu premierul armean, Nikol Paşinian, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, este importantă pentru un acord de pace.

Ieri am fost surprins când am citit câteva dintre comentariile preşedintelui Franţei cu privire la rezultatele întâlnirii de la Praga, din 6 octombrie. Consider că din aceste declaraţii lipseşte o percepţie a evoluţiei conflictului în sine şi o informare a părţii franceze despre poziţia părţilor… Drept urmare, ele (comentariile – nota IF) au fost incorecte, aş spune chiar perfide şi inacceptabile’, a spus Putin, de la tribuna summitului CSI, desfăşurat în format restrâns, la Astana, capitala Kazahstanului. Va exista o posibilitate şi vom mai examina despre aceasta cu preşedintele Franţei’, a continuat Putin. Pe 6 octombrie, la Praga a avut loc o întâlnire cvadripartită între Macron, Aliev, Paşinian şi preşedintele UE, Charles Michel.

Rata naşterilor a scăzut, în Europa, în urma impunerii de restricţii legate de pandemia de COVID-19

Potrivit cercetărilor, rata naşterilor din Europa în ianuarie 2021, la nouă-zece luni de la impunerea restricţiilor stricte pentru împiedicarea răspândirii COVID-19, a scăzut cu 14% faţă de anii precedenţi. Unul dintre autorii studiului a afirmat că scăderea este mai des întâlnită în ţările în care sistemele de sănătate au făcut faţă cu greu situaţiei. În Lituania şi România s-au înregistrat cele mai mari scăderi, de aproape 30%. Rata naşterilor a crescut din nou, de la finalul pandemiei.

Coreea de Sud a anunţat noi sancţiuni unilaterale împotriva Coreei de Nord

Coreea de Sud a anunţat noi sancţiuni unilaterale împotriva Coreei de Nord, la câteva ore după ce Phenianul a lansat încă o rachetă balistică în mare, în dreptul coastei sale estice. Decizia Coreei de Nord de a crea arme nucleare presupune că este deja supusă unora dintre cele mai dure sancţiuni din lume şi unei abilităţi extrem de limitate de a face comerţ. Această nouă serie de sancţiuni, anunţată de Seul, influenţează mai mult de 30 de persoane şi organizaţii din Coreea de Nord, dar este puţin probabil ca acestea să aibă un impact semnificativ, deoarece majoritatea acestora sunt deja acoperite de restricţiile impuse deja de SUA şi ONU. Dar, în timp ce Coreea de Nord continuă să escaladeze tensiunile pe peninsulă, sudul epuizează modurile în care poate reacţiona.

Ordin de evacuare în mai multe zone din Australia, din cauza pericolului de inundaţii

Comunităţile din trei state australiene au primit ordin de evacuare, în condiţiile inundaţiilor majore preconizate după ploile torenţiale. În unele zone ale Australiei, cantitatea de precipitaţii a fost de trei ori mai mare decât media lunii octombrie, într-un interval de numai 24 de ore. Cel puţin 500 de locuinţe au fost inundate, o persoană a murit, iar încă una este dată dispărută.

Coreea de Sud condamnă recente teste nord-coreene cu rachete balistice şi artilerie

Consiliul Naţional de Securitate din Coreea de Sud a condamnat Phenianul pentru lansarea unei noi rachete balistice în marea din largul coastelor de est sud-coreene şi 170 focuri de artilerie către zone maritime demilitarizate. Coreea de Nord a trimis, de asemenea, zece avioane de război aproape de graniţa cu Coreea de Sud. Autorităţile de la Seul au ripostat prin desfăşurarea propriilor avioane de luptă. Consiliul sud-coreean afirmă că Phenianul a agravat tensiunile militare, prin aceste acte ostile.

Familiile victimelor unui atac armat din Florida, consternate de decizia unui juriu de a nu recomanda pedeapsa capitală pentru atacator

Familiile victimelor unuia dintre cele mai grave atacuri armate dintr-o şcoală din statul american Florida au criticat furios decizia unui juriu de a-l scuti pe atacator de pedeapsa capitală. Rudele victimelor spun că decizia juriului de a recomanda ca Nikolas Cruz să fie condamnat, în schimb, la închisoare pe viaţă, fără dreptul la eliberare condiţionată, stabileşte un precedent nefast. Tatăl unei adolescente de 17 ani ucise în timpul masacrului, Tony Montalto, a declarat că Cruz ar fi trebuit să primească pedeapsa capitală: „Acţiunile lui Cruz au cauzat moartea frumoasei mele fiice, Gina, a 13 dintre colegii săi şi a trei profesori. El a rănit alţi 17 elevi. Acestea sunt fapte pentru care trebuie să fie tras la răspundere şi nepedepsirea lui cu cea mai aspră prevedere a legii va încuraja pe alţii să atace viitorul naţiunii noastre, să atace elevii şi profesorii noştri, în şcoli.

Oficialii ucraineni cer Crucii Roşii să viziteze închisoarea Olevnika, din Doneţk

Oficiali ucraineni au cerut Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să obţină o vizită la închisoarea de lângă Olevnika, aflată sub controlul Rusiei, în regiunea Doneţk. Şeful cabinetului preşedintelui Volodimir Zelenski a cerut ca Crucea Roşie să primească acces la acest penitenciar în termen de trei zile. Zeci de deţinuţi ucraineni au murit în urma atacurilor cu rachete ce au vizat acea închisoare, în luna iulie.

Fostul preşedinte american, Donald Trump, somat să depună mărturie în comisia ce anchetează incidentele din 6 ianuarie de la Capitoliu

Fostul preşedinte american, Donald Trump, a fost somat să depună mărturie în comisia din Congres ce investighează asaltul asupra clădirii Capitoliului, de la Washington, în 2021. Comisia a votat în unanimitate să îl citeze pe domnul Trump. Preşedintele comisiei a declarat că fostul preşedinte a coordonat tentativa de a frânge democraţia americană. „De ce nu mi-a cerut comisia să depun mărturie cu luni în urmă?” – a scris Donald trump pe canalul său de media sociale – Truth Social. Se preconizează că fostul preşedinte va lupta în instanţă impotriva acestei citaţii, în ceea ce ar putea deveni o bătălie juridică îndelungată. Comisia 6 ianuarie este hotărâtă să demonstreze că atacul violent asupra Capitoliului a fost orchestrat în mod deliberat de Donald Trump însuşi, în efortul de a revoca în mod ilegal rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020. Preşedintele comisiei, Benny Thompson, a declarat că domnului Trump trebuie să i se ceară să răspundă pentru acţiunile sale. De asemenea, comisia va analiza posibilitatea de a recomanda acuzaţii penale împotriva participanţilor individuali la incidentele din 6 ianuarie, inclusiv, posibil, fostul preşedinte.

Ministrul de finanţe britanic şi-a întrerupt vizita la FMI, pe fondul presiunilor interne asupra guvernului

Ministrul britanic de finanţe, Kwasi Kwarteng, şi-a întrerupt vizita la sediul Fondului Monetar Internaţional de la Washington, pe fondul presiunilor în creştere asupra guvernului, pentru a revoca unele segmente ale mini-bugetului ce prevede reduceri de taxe. Domnul Kwarteng urmează să poarte discuţii de urgenţă cu premierul Liz Truss şi cu parlamentari conservatori, la revenirea în Marea Britanie.

Republica Moldova importă energie electrică din România, începând din această noapte

Republica Moldova va putea să importe energie electrică din România din această noapte. Este vorba despre 100 de Megawaţi pe oră, reprezentând o treime din necesarul ţării. Această cantitate îi lipsea Republicii Moldova, după ce Ucraina a fost nevoită să întrerupă exporturile de electricitate din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice. Compania românească Hidroelectrica şi cea de peste Prut Energocom au semnat un contract de furnizare. Republica Moldova va putea cumpăra energia electrică din România la un preţ mai mic decât cel de pe piaţa liberă, de aproximativ 90 de euro pentru Megawatt-oră.

Preşedinta Maia Sandu a salutat ajutorul prompt şi generos oferite de România şi şi-a îndemnat cetăţenii să economisească pe cât este posibil energia electrică.

Conţinutul care promovează „activităţi ilegale”, precum consumul de droguri şi folosirea armelor, interzis în Jamaica

Autoritatea Audiovizualului din Jamaica a interzis conţinutul care „glorifică activitatea ilegală”, cum ar fi consumul de droguri şi folosirea armelor. Noile reguli acoperă televiziunea şi radioul – inclusiv muzica – şi enumeră temele interzise. Înşelătoria, abuzul de droguri şi utilizarea ilegală a armelor de foc nu pot fi „promovate”, iar înjurăturile sunt, de asemenea, interzise. Caracterul extrem de strict al interdicţiei a fost criticat de unii artişti, care susţin că muzica este o expresie a vieţii. Demersul vine pe fondul unui nivel ridicat de crime violente în Jamaica. În 2021 naţiunea insulară a avut una dintre cele mai mari rate ale criminalităţii din America Latină şi Caraibe.

Paza de coastă din Tunisia a recuperat trupurile neînsufleţite ale 15 migranţi, în largul coastei Mahdia

Paza de coastă tunisiană a recuperat trupurile neînsufleţite ale 15 migranţi, în largul coastei Mahdia, a anunţat joi agenţia de presă de stat. Autorităţile vor face cercetări pentru a identifica cadavrele descoperite.

SURSA https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-de-14-octombrie_890993.html