Azi, în lume. Știrile zilei de 1 noiembrie

1 noiembrie 2022  |  11:23  |  👁 175 Vizualizari


În Rusia începe campania de încorporare de toamnă: circa 120.000 de ruşi, convocaţi pentru serviciul militar obligatoriu

Rusia a început marţi campania de încorporare de toamnă pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, urmând să fie convocaţi circa 120.000 de cetăţeni ruşi, cu 7.500 mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relatează EFE.

Comandamentul militar rus susţine că recruţii nu vor fi trimişi pe teritoriul autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk (în estul Ucrainei) şi nici în regiunile Zaporojie şi Herson (sud), recent anexate de Moscova.

‘Vreau să-i liniştesc pe recruţi şi pe părinţii lor că cei chemaţi să efectueze serviciul militar (obligatoriu) nu vor lua parte la operaţiunea militară specială din Ucraina’, a declarat contraamiralul Vladimir Ţimlianski, de la Departamentului de mobilizare al Statului Major General al Forţelor armate ruse.

Campania de încorporare de toamnă începe de obicei la 1 octombrie, dar anul acesta a fost amânată cu o lună din cauza mobilizării parţiale decretate de preşedintele rus Vladimir Putin la 21 septembrie pentru a face faţă regreselor armatei ruse în Ucraina.

Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a anunţat vineri că planul de mobilizare a 300.000 de rezervişti, aşa cum ordonase Vladimir Putin, a fost îndeplinit, indicând că 82.000 dintre aceştia au fost deja trimişi în zona campaniei militare din Ucraina.

‘Majoritatea recruţilor vor fi trimişi în unităţi de instruire, unde într-un interval de până la cinci luni ei vor învăţa să mânuiască armament modern şi vor fi formaţi în specialităţi militare’, a anunţat contraamiralul Ţimlianski în declaraţii citate de agenţia de presă oficială TASS.

Cetăţenii care şi-au îndeplinit serviciul militar obligatoriu au început să se întoarcă acasă din 15 octombrie, a adăugat el.

Cele peste 25.000 de comisii de recrutare dispun de toate elementele necesare pentru echiparea noilor recruţi, potrivit acestuia.

În cursul mobilizării parţiale pentru campania în Ucraina se înmulţiseră plângerile rezerviştilor cu privire la lipsa celui mai elementar echipament şi la faptul că erau obligaţi să îl cumpere din banii proprii.

În conformitate cu legislaţia rusă, toţi cetăţenii ruşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani sunt obligaţi să efectueze serviciul militar, care are o durată de un an.

Rusia a anunţat vineri că a încheiat mobilizarea celor 300.000 de rezervişti într-o lună, semn al dorinţei lui Vladimir Putin de a inversa rapid tendinţa după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă în Ucraina, notează AFP. Dar mobilizarea a dus la un exod al bărbaţilor din Rusia într-un număr mai mare decât cel al rezerviştilor încorporaţi, conform unor media ruse.

Şefa guvernului finlandez cere Turciei şi Ungariei să aprobe rapid cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO

Premierul finladez Sanna Marin a cerut marţi Ungariei şi Turciei să aprobe cât mai repede cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO, relatează Reuters.

Ungaria şi Turcia sunt singurele două state din Alianţă care nu au ratificat încă cererile de aderare.

„Toate privirile sunt acum pe Ungaria şi Turcia. Aşteptăm că aceste ţări să ratifice cererile. Cred că este important ca acest lucru să se întâmple mai repede decât mai târziu”, a spus şefa guvernului finlandez la o conferinţă cu alţi lideri nordici.

Finlanda şi Suedia au reiterat săptămâna trecută că vor să adere la NATO în acelaşi timp, prezentând un front unit în faţa Turciei.

Cele două state nordice vecine au cerut să adere la Alianţa Nord-Atlantică în mai, ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, dar s-au izbit de obiecţiile Turciei, care acuză cele două ţări că găzduiesc organizaţii pe care ea le consideră teroriste.

Israel: Deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile legislative

Israelienii au început să voteze marţi în cadrul alegerilor legislative care au loc marţi, al cincilea scrutin într-o perioadă de circa trei ani şi jumătate şi care ar putea marca revenirea la putere a fostului premier Benjamin Netanyahu, relatează AFP.

Secţiile de votare se deschid la 07:00 (05:00 GMT) în toată ţara şi în Ierusalim şi urmează să se închidă la 22:00 (20:00 GMT).

Autorităţile au întărit măsurile de securitate. Circa 18.000 membri ai forţelor de securitate vor fi desfăşuraţi în ziua alegerilor, când sunt aşteptaţi la urne aproximativ 6,8 milioane de alegători, a menţionat luni un purtător de cuvânt al poliţiei.

Fostul premier şi actualul lider al opoziţiei Benjamin Netanyahu speră la o revenire în urma votului de marţi.

Conform celor mai recente sondaje de opinie, partidul acestuia, Likud, ar putea redeveni cea mai puternică formaţiune din parlamentul israelian, Knessset.

Nagorno Karabah: Armenia şi Azerbaidjanul au convenit să nu recurgă la forţă (declaraţie comună)

Armenia şi Azerbaidjanul s-au angajat luni „să nu recurgă la forţă” pentru a găsi o soluţie la conflictul lor asupra enclavei Nagorno-Karabah, la încheierea unui summit cu Vladimir Putin menit să reafirme influenţa Moscovei în Caucaz, relatează AFP.

Acest summit a fost organizat la Soci, în sud-vestul Rusiei, la o lună după ciocnirile de la frontieră care s-au soldat cu 286 de morţi.

Într-o declaraţie comună adoptată la sfârşitul summit-ului, Baku şi Erevan s-au angajat să „nu folosească forţa” precum şi „să soluţioneze toate disputele exclusiv pe baza recunoaşterii reciproce a suveranităţii şi integrităţii teritoriale”.

Cele două părţi au subliniat, de asemenea, „importanţa pregătirilor active în vederea încheierii unui acord de pace între Azerbaidjan şi Armenia pentru a asigura o pace durabilă şi pe termen lung în regiune”.

Armenia şi Azerbaidjanul s-au confruntat în doua rânduri, în 2020 şi în anii 1990, pe tema suveranităţii asupra enclavei Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, care este populată de armeni.

 

Ambuscadă la Seul: Reacţia forţelor de ordine a fost insuficientă

Comandantul poliţiei din Coreea de Sud a declarat marţi că forţele de ordine primiseră mai multe semnale privind un pericol iminent înaintea busculadei mortale care s-a produs sâmbătă seara la Seul în timp ce zeci de mii de persoane sărbătoreau Halloween-ul, apreciind că răspunsul forţelor de ordine a fost „insuficient”, relatează AFP.

Poliţia ştia că „s-a adunat o mare mulţime de oameni încă înainte de producerea accidentului, semnalând un pericol urgent”, a apreciat comandantul poliţiei naţionale Yoon Hee-keun, apreciind „insuficient” modul în care au fost prelucrate aceste informaţii.

Un control corespunzător al mulţimii de oameni şi al traficului din partea autorităţilor sud-coreene ar fi putut preveni sau cel puţin reduce valul de participanţi la petrecerea de Halloween de pe străzile din Seul, au declarat de asemenea luni experţi în măsuri de siguranţă, potrivit Reuters.

Cel puţin 156 de persoane, majoritatea tineri, au fost ucişi şi zeci au fost rănite, în busculada produsă sâmbătă seara, în timpul primei petreceri de Halloween de la pandemie, în cartierul Itaewon.

Tragedia survine în contextul în care cartierul Itaewon începea să îşi revină după mai mult de doi ani de restricţii legate de COVID-19. Acest dezastru este cel mai mare din ţară de după scufundarea unui feribot în 2014, când au murit 304 persoane, în special elevi de liceu.

Putin cere Ucrainei să garanteze siguranţa navelor

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni Ucrainei să garanteze siguranţa navelor care folosesc coridorul pentru exportul de cereale, acuzând o „ameninţare” după un atac care a vizat flota rusă din Crimeea, relatează AFP.

„Ucraina trebuie să garanteze că nu va exista nicio ameninţare la adresa siguranţei navelor civile”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, acuzând Kievul că a folosit coridorul de cereale pentru atac şi că aceasta a justificat retragerea sa din acordul privind exporturile ucrainene.

„Acest atac a fost lansat de Ucraina împotriva navelor Flotei Mării Negre (…) Ei au creat un pericol pentru navele noastre şi navele civile”, a continuat el.

„Este o ameninţare pentru navele noastre şi navele civile”, a adăugat Putin, subliniind în acelaşi timp că Rusia nu s-a retras din acordul privind exporturile de cereale ucrainene, ci l-a „suspendat”.

Miniştrii de externe rus şi turc, Serghei Lavrov şi Mevlut Cavusoglu au abordat problema luni, într-o convorbire telefonică potrivit Moscovei.

Rusia a declarat duminica trecută că a recuperat rămăşiţele unei drone utilizate cu o zi înainte pentru a ataca flota sa din Sevastopol, în Crimeea, susţinând că aceste drone au folosit coridorul de securitate dedicat transportului de cereale şi că una dintre ele ar fi putut fi lansate de pe „o navă civilă” închiriată în cadrul Iniţiativei de la Marea Neagră.

sursa https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-de-1-noiembrie_893308.html

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.