Azi, în lume. Știrile zilei – 19 septembrie

Rusia şi China convin să-şi aprofundeze cooperarea în domeniul apărării, cu accent pe exerciţii comune

Rusia şi China au căzut de acord să-şi aprofundeze cooperarea în probleme de apărare, cu accent pe desfăşurarea de exerciţii comune, a declarat luni la Moscova puternicul Consiliu de Securitate al Federaţiei Ruse, citat de Reuters.

„Părţile au convenit asupra cooperării militare în continuare cu accent pe exerciţii şi patrule comune, precum şi pe întărirea contactelor dintre Statele Majore Generale”, se arată într-un comunicat.

Difuzarea comunicatului are loc în timp ce secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patruşev vizitează China pentru a purta consultări de securitate şi avea întâlniri cu oficiali.

Rusia şi China şi-au aprofundat cooperarea în ultimii ani, deşi preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut „preocupările” Chinei cu privire la situaţia din Ucraina la un summit în Uzbekistan săptămâna trecută.

China s-a abţinut să condamne operaţiunea Rusiei împotriva Ucrainei sau să o numească „invazie”, în timp ce Kremlinul consideră războiul drept „operaţiune militară specială”.

Funeraliile Reginei Elisabeta a II-a: Detalii despre procesiunea funerară care însoţeşte sicriul suveranei

Procesiunea care va duce luni sicriul reginei Elisabeta a II-a la Abaţia Westminster pentru funeraliile de stat ale suveranei Regatului Unit, apoi la Castelul Windsor pentru înhumarea sa, se înscrie în linia tradiţiei monarhiei britanice, informează AFP.

Marinari din Royal Navy vor trage cu ajutorul unor frânghii atelajul montat pe un afet de tun care transportă sicriul reginei britanice, în timp ce alţii, aproximativ 142 în total, se vor afla în spatele acestuia, pentru a-i frâna şi controla deplasarea.

Această tradiţie datează de la funeraliile reginei Victoria, organizate în februarie 1901. Caii care ar fi trebuit să tragă afetul de tun, ce avea o greutate de peste două tone, s-au speriat şi au intrat în panică, ameninţând să răstoarne sicriul. Prinţul Louis de Battenberg, căpitan în Royal Navy, a sugerat atunci noului rege, Edward al VII-lea, ca animalele de tracţiune să fie înlocuite cu soldaţi.

Nouă ani mai târziu, la moartea regelui Edward al VII-lea, acelaşi dispozitiv a fost pus în aplicare, devenind de atunci un nou ritual esenţial în cadrul funeraliilor regale şi naţionale.

Opt soldaţi din Batalionul I din cadrul Queen’s Company Grenadiers Guards vor avea dificila sarcină de a purta sicriul reginei din Westminster Hall până la afetul de tun, apoi de a-l transporta în interiorul Abaţiei Westminster după încheierea procesiunii.

Acest regiment este unul dintre cele cinci regimente de infanterie care asigură paza reşedinţei suveranului şi reprezintă, totodată, una dintre cele mai vechi unităţi din armata Regatului Unit. Uniforma membrilor săi, uşor de recunoscut datorită căciulii înalte confecţionate din blană de urs, a fost preluată de grenadierii britanici de la garda imperială a lui Napoleon, învins la Waterloo.

Aceşti soldaţi vor fi însoţiţi de agenţi din Serviciul de cavalerie al reginei.

 

Trei regimente vor fi onorate în mod special în timpul procesiunii, urmând să defileze foarte aproape de sicriul reginei Elisabeta a II-a.

Yeomen of the Guard, cel mai vechi corp militar al armatei britanice, înfiinţat în 1485, şi Honourable Corps of Gentlemen at Arms sunt două vechi unităţi ale gărzilor de corp ale monarhului, de acum incluse într-un rol ceremonial.

Militarii din prima unitate poartă în continuare uniforma roşie şi aurie din perioada dinastiei Tudorilor (secolul al XVI-lea). Printre misiunile lor emblematice se numără în continuare ceremonia de verificare a subsolului Parlamentului de la Londra înainte de discursul pronunţat în fiecare an de către suveran pentru a marca deschiderea unei noi sesiuni parlamentare. Ei comemorează prin acest ritual Complotul Prafului de Puşcă, o tentativă ratată de asasinat îndreptată împotriva regelui Iacob I şi a Parlamentului în 1605.

Ei vor fi urmaţi de membri din Royal Company of Archers, care au fost şi gărzile de corp ale reginei Elisabeta a II-a în perioada în care suverana s-a aflat în Scoţia.

Detaşamente din alte regimente britanice şi din Commonwealth, organizaţia al cărei comandant-şef a fost Elisabeta a II-a, se vor alătura cortegiului funerar care va transporta sicriul suveranei din Abaţia Westminster până la Arcul Wellington.

În timp ce membrii familiei regale britanice, conduşi de noul rege Charles al III-lea, vor urma sicriul, atelajul va fi precedat de membri din casa regală a suveranei Elisabeta a II-a, precum directorul Colecţiilor Regale, Controlorul biroului Lordului Şambelan, unul dintre departamentele casei regale, precum şi secretarul privat al reginei.

În faţa lor vor defila orchestrele de cimpoaie şi tobe ale regimentelor scoţiene şi irlandeze, o brigadă de Gurkha – soldaţi de origine nepaleză, membri ai armatei britanice – şi 200 de instrumentişti din Royal Air Force.

Un număr de 6.000 de soldaţi, marinari şi piloţi din armata britanică vor lua parte la această procesiune, fiind desfăşuraţi de-a lungul întregului traseu al cortegiului, a precizat duminică pentru BBC amiralul Tony Radakin, şeful statului-major al armatei Regatului Unit.

De mai multe ori pe traseul cortegiului, militarii vor efectua un salut regal, inclusiv în faţa Memorialului Reginei Victoria.

„Pentru noi toţi, aceasta este ultima noastră datorie faţă de Majestatea Sa Regina şi prima noastră datorie majoră faţă de Majestatea Sa Regele Charles”, a declarat amiralul Tony Radakin.

Canada: Justin Trudeau refuză să dezbată locul monarhiei

Premierul canadian, Justin Trudeau, a refuzat duminică să redeschidă dezbaterea constituţională privind locul monarhiei britanice, al cărei suveran este automat şeful statului Canada, scrie AFP.

„Pentru mine, nu este o prioritate. Nici măcar nu este ceva ce intenţionez să dezbat'” a declarat şeful guvernului canadian într-un interviu acordat Radio-Canada la Londra, în ajunul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a.

„A face o schimbare atât de profundă într-un sistem care este printre cele mai bune, cel mai stabil din lume, pentru mine, acum, nu este o idee bună”, a subliniat Justin Trudeau, evocând „un moment complex şi complicat”.

Fostă colonie britanică devenită independentă în 1867, Canada este o monarhie constituţională cu suveranul Regatului Unit ca şef de stat. Prin urmare, în prezent Charles al III-lea este oficial „regele Canadei”.

Odată cu decesul Elisabetei a II-a, dezbaterea asupra locului monarhiei a fost relansată. Potrivit unui sondaj Ipsos realizat pentru Global News, 58% dintre canadieni doresc un referendum legat de actualul statut al ţării.

Este o creştere de cinci puncte într-un an, potrivit acestui sondaj publicat vineri care mai relevă că doar 44% dintre canadieni spun că au o opinie favorabilă despre Charles al III-lea.

În parlamentul federal, separatiştii din Quebec au cerut recent ruperea legăturilor cu Coroana britanică, în timp ce opoziţia de stânga a NPD, fără a o face o prioritate, doreşte abolirea monarhiei.

Pentru Justin Trudeau, însă, monarhia constituţională oferă „o stabilitate remarcabilă” pentru vremurile noastre. „Este un sistem care funcţionează, într-o eră în care vedem că instituţiile noastre democratice şi democraţiile noastre din întreaga lume se prăbuşesc puţin”, a premierul canadian care a discutat sâmbătă cu regele Charles al III-lea.

„Am trăit prin dezbateri constituţionale. Schimbarea sistemului nostru de guvernare, în orice moment, este dificilă”, a subliniat premierul canadian, făcând aluzie în special la cele două referendumuri privind independenţa Quebecului (1980 şi 1995).

El însuşi fiul unui prim-ministru canadian, Justin Trudeau a întâlnit-o de mai multe ori pe regina Elisabeta a II-a încă din copilărie. După decesul ei, el a mărturisit, cu lacrimi în ochi, că suverana „a fost una din persoanele sale preferate din lume” şi că sfaturile ei îi „vor lipsi enorm”.

La Londra pentru funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, Bolsonaro critică liberalizarea drogurilor, avortului şi „ideologia de gen”

Preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, aflat la Londra pentru a participa la funeraliile reginei Elisabetei a II-a, s-a lansat duminică într-o diatribă împotriva avortului, drogurilor şi „ideologiei de gen”, atrăgându-şi critici din partea adversarului său la prezidenţiale Luiz Inacio Lula da Silva, notează AFP.

Ajuns duminică dimineaţă în capitala Marii Britanii, preşedintele de extremă-dreaptă s-a recules în faţa sicriului reginei şi a ţinut un discurs improvizat de la balconul reşedinţei ambasadorului Braziliei în faţa a câteva zeci de persoane.

„Suntem aici într-o epocă, într-un moment de doliu, cu respect profund pentru familia reginei şi pentru poporul Regatului Unit”, a spus el mai întâi.

Apoi s-a lansat într-un discurs de campanie înflăcărat, afirmând că ţara sa „nu vrea să audă despre liberalizarea drogurilor, legalizarea avortului” şi „nici nu acceptă ideologia de gen”.

„Deviza noastră este Dumnezeu, patrie, familie şi libertate. Şi acesta este sentimentul marii majorităţi a poporului brazilian”, a adăugat Jair Bolsonaro.

Această diatribă la Londra, unde sunt reuniţi zeci de şefi de stat pentru a participa la funeraliile reginei, i-a atras critici din partea candidatului de stânga la prezidenţialele din octombrie, Luiz Inacio Lula da Silva, care l-a acuzat că a mers în Marea Britanie „pentru a-şi face campanie” şi „a vorbi de rău despre alţii”.

„În loc să o vegheze pe regină, ar fi fost mai lăudabil dacă ar fi mers să viziteze familiile şi orfanii victimelor COVID-19 şi să fi cumpărat vaccinurile la timpul potrivit”, a scris Lula da Silva pe Twitter.

Cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din Brazilia, Lula sa Silva îşi menţine un avans semnificativ, cu 45% din intenţiile de vot, faţă de 33% pentru Jair Bolsonaro, potrivit unui sondaj publicat joi.

Statele Unite vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze, afirmă preşdintele Biden

Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP.

Întrebat dacă „americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze”, liderul american a răspuns la CBS: „Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent”.

Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan „nu s-a schimbat”.

China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949).

În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze – regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul.

În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale „să încurajeze” insula să-şi declare independenţa oficială. „Este decizia lor”, a declarat el.

Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de „ambiguitatea strategică”.

Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul „unei singure Chine”, fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent.

Pe de altă parte, Washingtonul aplică o „politică a unei singure Chine”: Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing.

Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul.

„Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă”, a spus Joe Biden în cursul interviului său.

Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei.

La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

Biden afirmă că pandemia de COVID-19 s-a „terminat” în SUA

Preşedintele american Joe Biden a declarat, într-un interviu difuzat duminică seară, că pandemia de COVID-19 s-a „terminat” în Statele Unite, scrie AFP.

„Pandemia s-a terminat, mai avem o problemă cu COVID-19, mai avem multă muncă în acest dosar, dar pandemia s-a încheiat”, a declarat liderul de la Casa Albă pentru canalul CBS.

„Dacă te uiţi în jur, nimeni nu poartă mască şi toată lumea arată destul de bine”, a afirmat el. „Deci cred că este pe cale să se schimbe”, a mai spus Joe Biden, citat de AFP.

SUA: Biden nu s-a decis dacă va candida din nou în 2024

Preşedintele american, Joe Biden, încă nu s-a decis dacă va candida la realegerea sa în 2024, a afirmat el într-un interviu difuzat duminică, scrie AFP.

„Este o decizie finală că voi candida din nou? Rămâne de văzut”, a spus el pentru canalul CBS, afirmând că, deocamdată, aceasta este „intenţia” lui.

Cel mai în vârstă preşedinte ales vreodată în Statele Unite, Joe Biden va împlini 80 de ani la 20 noiembrie. El ar avea 82 de ani la începutul unui eventual al doilea mandat şi 86 de ani la sfârşit.

De la alegerea sa din noiembrie 2020, preşedintele s-a proiectat, totuşi, în nenumărate rânduri până la alegerile din 2024, indicând că ar alege-o din nou pe actuala sa vicepreşedintă, Kamala Harris, pentru a-i fi colistieră sa, notează Agerpres.

sursa https://www.dcnews.ro/azi-in-lume-stirile-zilei-19-septembrie_887820.html