Este prilej de sărbătoare pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni, sârbi sau armeni din România. La două săptămâni după petrecerile “oficiale” de Revelion, este sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi.
Aceştia sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, după calendarul Iulian.
Credincioşii creştini de rit vechi fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat, precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
Mii de români sărbătoresc pe 14 ianuarie trecerea la Noul An pe stil vechi. O parte dintre credincioșii ortodocși și-au păstrat vechile tradiții și sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou după vechiul calendar Iulian, chiar dacă majoritatea populației de azi sărbătorește aceste sărbători după noul calendar.
În România în 6 martie 1919, s-a adoptat oficial Calendarul Gregorian, astfel că 1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919.
Calendarul vechi vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns acum între cele două calendare.
Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.
Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. În România trăiesc și 1.780 de armeni.
În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.