Cu mai bine de două mii de ani în urmă, oratorul roman Cicero își memora discursurile folosind o tehnică misterioasă care îi permitea să rețină informații uriașe fără notițe. Astăzi, aceeași metodă este folosită de campioni ai memoriei capabili să recite sute de cifre, liste și cărți de joc amestecate. Tehnica poartă numele de „metoda loci”(„metoda locurilor”), dar este cunoscută și ca „palatul memoriei” sau „metoda camerei romane”.
Cercetătorii spun că aceasta activează mecanisme naturale ale creierului legate de orientarea în spațiu și memoria vizuală. Mai surprinzător este faptul că metoda începe să fie folosită inclusiv în terapii pentru demență, depresie și traumatisme cerebrale. Totul pornește de la un principiu simplu: creierul reține mai ușor imaginile și locurile decât informațiile abstracte.
Cum funcționează metoda palatului memoriei
Metoda loci transformă un loc familiar într-un fel de hartă mentală pentru informații noi. Poate fi propria casă, drumul spre serviciu sau chiar apartamentul copilăriei. Ideea este să asociezi fiecare informație cu un obiect sau un loc foarte clar din acel spațiu.
Dacă vrei să memorezi o listă de cumpărături, de exemplu, îți poți imagina o cutie de lapte care explodează pe canapeaua din sufragerie sau mere uriașe care sparg geamul din bucătărie. Cu cât imaginile sunt mai ciudate, exagerate sau amuzante, cu atât creierul le reține mai bine.
Aceasta era tehnica folosită și de Cicero pentru a-și construi discursurile. El „plimba” mental ideile prin camere imaginare și le recupera apoi în ordinea dorită. Astăzi, atleții memoriei folosesc sisteme mult mai complexe bazate pe aceeași idee pentru a memora rapid cantități uriașe de informații.
La Campionatul SUA de Memorie, oameni aparent obișnuiți își demonstrează capacități extraordinare de memorare. Concurenții memorează sute de cuvinte aleatorii, zeci de biografii ale unor străini și ordinea unor pachete de cărți amestecate, toate într-un timp record. Sunt genul de persoane care pot recita o mie de cifre din numărul pi fără niciun efort aparent.
Toți folosesc variații ale metodei loci, scrie National Geographic.
Este ușor? Nu neapărat. Secretul este să îți folosești imaginația pentru a face conexiunile mentale memorabile — cu cât sunt mai ciudate, mai vii și mai exagerate, cu atât mai bine.
Legenda atribuie inventarea metodei poetului grec antic Simonide din Ceos, care a scăpat dintr-o clădire prăbușită în secolul al V-lea î.Hr.
Pe măsură ce victimele erau scoase de sub dărâmături, Simonide le identifica amintindu-și unde stătuse fiecare la masa banchetului.
De ce spun cercetătorii că metoda este atât de eficientă
Studii recente arată că metoda loci activează simultan mai multe regiuni ale creierului implicate în memorie și orientare spațială. Practic, creierul folosește o abilitate naturală — aceea de a reține locuri și trasee — pentru a stoca informații dificile.
„Este șocant pentru mine cât de puțin studiat este acest lucru, având în vedere că a fost forma dominantă de stocare a informației pentru întreaga civilizație, până la apariția tiparului”, spune neurologul Robert Ajemian de la MIT, care a studiat modul în care creierul folosește metoda loci.
Mai multe pentru tine
Specialiștii spun că metoda poate ajuta inclusiv persoanele aflate în stadii incipiente de demență.
În Orlando, Florida, seniorii participă deja la cursuri speciale unde își antrenează memoria folosind tehnica palatului memoriei. Rezultatele îi încurajează pe cercetători, mai ales că unii participanți și-au menținut funcțiile cognitive ani la rând.
Studii recente de imagistică cerebrală arată că utilizarea metodei loci creează rețele neuronale mai puternice prin conectarea mai multor zone implicate în memorie: cortexul prefrontal, hipocampul și cortexul vizual.
Practicanții palatului memoriei își „reconfigurează” literalmente creierul pentru a deveni mai eficient în memorare.
După ce stăpânesc tehnica, ei pot dezvolta sisteme elaborate de imagini personalizate pentru a reprezenta, de exemplu, numere, cărți de joc individuale sau alte informații greu de reținut.
Metoda este folosită și în recuperarea după traumatisme cerebrale sau în terapii pentru depresie și stres post-traumatic. Unii psihologi îi încurajează pe pacienți să construiască „palate mentale” pline de amintiri pozitive, la care să se întoarcă în momente dificile.
Într-o lume în care telefoanele și internetul au început să „memoreze” în locul nostru, această tehnică străveche demonstrează că mintea umană poate face lucruri remarcabile atunci când este antrenată corect.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
