Sărbătoarea reaminteşte botezul Mântuitorului în apa Iordanului şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan, celebrată o zi mai târziu, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos. În această zi, catolicii sărbătoresc Epifania, adică anunţul naşterii lui Iisus Hristos regilor magi, veniţi să-l vadă pe pruncul abia născut.
De Bobotează, numită şi Teofanie, Arătarea Domnului sau Iordanul, se sfinţesc toate apele. Se consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită fiindcă a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apele Iordanului.
Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.
Boboteaza are pe lângă înţelesurile creştine legate de momentul naşterii spirituale a Mântuitorului şi trăsături de mare sărbătoare populară.
Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează
Ajunul Bobotezei este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor.
De Bobotează, numită şi Teofanie, Arătarea Domnului sau Iordanul, se sfinţesc toate apele. Se consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită fiindcă a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apele Iordanului.
Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.
Boboteaza are pe lângă înţelesurile creştine legate de momentul naşterii spirituale a Mântuitorului şi trăsături de mare sărbătoare populară.
Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează
Ajunul Bobotezei este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor.
În ajunul Bobotezei, într-un sat din Bistriţa-Năsăud are loc un obicei vechi de sute de ani şi unic în România. De cum se lasă seara, străzile din Chintelnic se umplu de hâzi, „urâţii satului”. Sătenii colindă pe uliţe mascaţi ca să alunge răul, să primească de băut şi de mâncat. Hâzii îşi schimbă vocea şi încearcă să le păcălească pe gazde pentru a intra prin case ca să vadă ce mai au nou vecinii. Gazdele îi servesc pe hâzi cu gogoşi de post, numite pancove şi cu vin.
În Bucovina exista tradiţia înălţării unor cruci de gheaţă în Ajunul Bobotezei, iar la porţile tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul se pune un brad împodobit, iar gazdele dau o petrecere cu lăutari.
În Transilvania, cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi.
sursa: stiri.tvr.ro
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
