5 semne ca esti o persoana pasiv-agresiva: Invata cum sa exprimi ceea ce simti!

28 noiembrie 2022  |  10:48  |  👁 116 Vizualizari


Intotdeauna e nevoie de doua persoane pentru ca o cearta sa poata avea loc. Iar cand prapastia dintre tine si celalalt persista, este normal sa te intrebi ce anume te impiedica sa gasesti rezolvarea: e doar vina altcuiva sau e si a ta, de fapt? O persoana pasiv-agresiva nu-si pune aceasta problema.

O persoana cu o fire foarte pasiva este convinsa ca nu are nicio vina intr-un conflict, scrie Well+Good. In plus, aceasta nu-si exprima gandurile si sentimentele negative, explica psihoterapeuta Anita Astley. Asta inseamna sa nu vorbesti cu cineva pe care esti suparata, in loc sa discuti cu ea ca sa rezolvi problema. Sau sa accepti sa faci ceva si pe urma sa nu te tii de treaba. Ori sa-i faci cuiva un compliment si sa adaugi ceva care neaga cuvintele frumoase, de exemplu: „Imi place parul tau lung. Cand te tunzi?”, arata experta.

Desi uneori aceste semne ale comportamentului pasiv sunt usor de observat la altcineva, este mai greu sa le recunosti cand ai chiar tu aceleasi manifestari, intrucat exista o motivatie puternica pentru a ignora existenta sentimentelor agresive sau a furiei, arata psihoterapeutul Peter Schmitt, director clinic asociat la Kip Therapy.

In principiu, persoanele pasiv-agresive isi neaga impulsurile de furie si isi suprima supararea, astfel ca le e greu sa recunoasca agresivitatea pasiva care rezulta din acestea, explica el.

De ce devine cineva pasiv-agresiv

Asemenea multor tendinte comportamentale, agresivitatea pasiva apare de obicei in copilarie, ca urmare a felului in care cineva este nevoit sa perceapa furia si agresivitatea. „Persoanele pasiv-agresive au invatat adesea de la o varsta frageda ca exprimarea gandurilor si sentimentelor negative nu este acceptabila si nici un lucru sigur pe care sa-l faca”, explica Astley.

Cand cineva vede si aude acest mesaj in mod repetat, direct sau indirect, incepe sa-l interiorizeze, ceea ce creeaza „o amprenta in jurul exprimarii si controlului agresivitatii in raport cu sine si cu ceilalti”, spune Astley. Cu timpul, e posibil ca persoana sa nu mai recunoasca furia cand aceasta apare sau sa invete sa o suprime de teama unui conflict, adauga ea.

De asemenea, o persoana pasiva poate sa fi fost „invalidata emotional” in copilarie sau sentimentele sale au fost minimalizate ori ignorate pana in punctul in care, mai tarziu in viata, ajunge sa-si invalideze propriile sentimente. „Daca aceasta persoana nu crede ca sentimentele sale sunt importante, poate fi dificil sau sa i se para inutil sa le exprime cuiva”, spune Tania DeBarros, psihoterapeut care colaboreaza cu platforma de sanatate mintala Alma.

„Dialogul lor intern poate suna in felul urmator: ‘Nu-i mai lucru’, ‘am exagerat’, ‘sunt prea emotionala’ sau ‘n-ar fi trebuit sa simt emotia X fiindca ei nu simt asa’”, adauga DeBarros.

In cele din urma, aceste sentimente ajung sa rabufneasca intr-un fel sau altul, intrucat ignorarea sau reprimarea lor nu le pot anula. „Intrucat oamenii pasiv-agresivi nu-si pot exprima sau controla agresivitatea, ei sunt mai predispusi sa aiba o rabufnire emotionala disproportionata”, spune Astley.

Care sunt indiciile unui comportament pasiv-agresiv:

1. Te consideri o persoana care evita conflictele sau care nu are izbucniri de furie

„Adevarul e ca toti simtim uneori furia, iar incercarea de a suprima aceasta parte din noi va deveni agresiune pasiva sau ceva mai rau”, spune Schmitt. Un alt indiciu este ca tu consideri ca ai o fire care evita conflictele, dar ceilalti reactioneaza ca si cand ai spus ceva agresiv sau dureros, spune specialistul.

2. Ceilalti te acuza ca nu-ti exprimi direct sentimentele

La fel cum poate ca observi la altii agresiunea pasiva, ceilalti o pot citi mai usor pe a ta. Daca altii te considera suparata cand simti ca nu vrei sa ai o discutie in contradictoriu, acesta e un semn ca ai un comportament pasiv-agresiv.

3. Spui altceva decat crezi

Unul dintre cele mai clare semne ale comportamentului pasiv-agresiv este obiceiul de a spune da cand vrei sa zici nu (sau invers) in orice situatie, arata Astley. Poate fi tentant sa spui ceva doar pentru a evita o cearta, dar daca cuvintele pe care le rostesti sunt in directa opozitie cu ceea ce simti (de pilda clasicul „sunt bine”), sansele sa ai un comportament pasiv-agresiv sunt mari.

4. Folosesti des sarcasmul pentru a-ti exprima sentimentele intr-o cearta

Sarcasmul nu abate mereu discutia de la felul in care te simti, dar daca il folosesti mai des cand esti suparata sau cand ai o discutie dificila, atunci acesta e un semn al comportamentului pasiv-agresiv, spune DeBarros.

5. Te astepti ca altii sa stie cum te simti

Daca esti frustrata de lipsa de intelegere a cuiva fara sa fi avut timp sa-i explici ce simti, sunt sanse sa fii pasiv-agresiva, spune DeBarros. Asteptarea ca cineva apropiat sa-ti citeasca singur sentimentele sau actiunile pasive este calea directa catre comunicarea defectuoasa, iar exprimarea directa a sentimentelor, oricat de grea ar parea pe moment, te poate indrepta spre o intelegere mutuala.

Cum sa te simti mai bine cand vorbesti despre ce te supara

Inainte de a-ti exprima supararea sau furia intr-un mod productiv, trebuie sa fii constienta ca tu ai, de fapt, aceste sentimente. „Cel mai bun antidot la agresiunea pasiva este sa-ti accepti agresiunea”, spune Schmitt.

Este, desigur, intelept sa fii atenta la modul in care te comporti sau la sentimentele negative, dar asta nu inseamna ca este ceva gresit sa le ai – acestea iti pot furniza informatii pretioase despre ce ai nevoie de la ceilalti si unde anume nu corespund ceilalti cu asteptarile noastre, explica Schmitt. De exemplu, doar daca te simti suparata sau dezamagita de modul in care decurge o relatie si poti recunoaste acea realitate, vei putea apoi sa-ti declari nevoile partenerului tau si sa ti le implinesti.

Dupa ce ai identificat si ti-ai acceptat sentimentele negative este important, de asemenea, sa-ti amintesti ca folosirea lor intr-o discutie nu te face nici „emotionala”, nici „dramatica”, nici „neprofesionala”, subliniaza DeBarros. „Daca este comunicata eficient, impartasirea modului in care te simti imbunatateste situatiile”, conchide psihoterapeuta.

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.