Obiceiul alimentar care crește rapid riscul de demență. Ce trebuie să scoatem din regimul zilnic

4 septembrie 2026  |  19:40  |  👁 24 Vizualizari


Un nou studiu sugerează că un consum ridicat de zahăr, în special zahăr adăugat, ar putea crește riscul de apariție a demenței – iar anumite trăsături genetice pot amplifica acest risc. Deși demența este adesea percepută ca o boală a vârstei înaintate, procesele biologice care o declanșează pot începe cu ani înainte.

Descoperirile cercetătorilor

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători din China, specializați în nutriție, epidemiologie și boli cronice, folosind date din UK Biobank — una dintre cele mai mari baze de date medicale din lume, care include peste de adulți din Anglia, Scoția și Țara Galilor. Pentru această analiză, au fost selectați participanți care au completat repetat chestionare alimentare de 24 de ore și au furnizat probe genetice.

Astfel, cercetătorii au putut estima consumul de zahăr adăugat (precum cel din sucuri, dulciuri și produse de patiserie) și de zahăr natural (din fructe și lactate), precum și scoruri genetice asociate metabolismului zahărului, microbiomului intestinal și susceptibilității la demență.

Participanții au fost urmăriți timp de aproape 10 ani, iar cazurile de demență au fost identificate prin registre naționale de sănătate. În această perioadă, aproximativ 0,7% dintre participanți au fost diagnosticați cu demență – o proporție mică, dar relevantă, având în vedere că majoritatea se aflau în jurul vârstei de 50 de ani la începutul studiului.

Cercetătorii au urmărit peste de adulți, majoritatea de vârstă mijlocie, timp de aproape un deceniu și au descoperit că persoanele care consumau cele mai mari cantități de zahăr adăugat aveau o probabilitate cu 43% mai mare de a dezvolta demență decât cele care consumau cel mai puțin, potrivit Eating Well.

 În Statele Unite, aproximativ 1,7% dintre adulții cu vârste între 65 și 74 de ani trăiesc cu o formă diagnosticată de demență, iar prevalența crește abrupt după 75 de ani. Studiul a urmărit persoane aflate în jurul vârstei de 56 de ani pentru a vedea dacă aportul de zahăr la această etapă a vieții influențează riscul de demență în deceniul următor – înainte ca simptomele să devină vizibile.

Cercetări anterioare au sugerat o legătură între consumul ridicat de zahăr adăugat și riscul crescut de demență, însă puține studii au analizat modul în care genetica poate modifica această relație.

Noul studiu oferă o perspectivă mai personalizată asupra felului în care alimentația și predispoziția genetică pot interacționa în evoluția sănătății cognitive pe termen lung.

Limitările studiului

Ca orice studiu, și acesta are limitări. Participanții din UK Biobank tind să fie mai sănătoși, mai puțin predispuși la obezitate și mai înstăriți decât populația generală, ceea ce poate limita aplicabilitatea rezultatelor.

Aproximativ 90% dintre participanți erau albi, ceea ce înseamnă că nu se pot trage concluzii clare despre modul în care zahărul, genetica și riscul de demență interacționează în rândul altor grupuri etnice. În plus, informațiile alimentare au fost auto-raportate, ceea ce poate introduce erori. Iar faptul că studiul identifică o asociere puternică nu înseamnă că zahărul cauzează direct demența.

Mai multe pentru tine

Chiar și așa, implicațiile sunt importante. Demența afectează milioane de oameni și familiile lor, iar acest studiu sugerează că alimentația de-a lungul vieții – în special consumul de zahăr – ar putea influența sănătatea creierului cu mult înainte de apariția simptomelor. Zahărul adăugat este un factor de risc modificabil, iar reducerea consumului este o recomandare valabilă pentru majoritatea oamenilor. Pentru cei cu predispoziție genetică, acest lucru ar putea fi chiar mai important.

Renunțarea la zahărul adăugat nu înseamnă, însă, renunțarea la gustul dulce. Studiul arată că zaharurile naturale, precum cele din fructe, au un impact mai redus asupra riscului de demență.

Într-o lume în care demența devine tot mai frecventă, iar prevenția tot mai necesară, înțelegerea modului în care alimentația și genetica se intersectează ar putea fi un pas esențial în protejarea sănătății cognitive pe termen lung.

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.