Războiul din Ucraina a venit ca un șoc pentru membrii elitei ruse, care nu au anticipat impactul pe care conflictul urma să îl aibă asupra afacerilor și averilor lor, cu atât mai puțin asupra reputației țării. Cu timpul, însă, șocul inițial a fost depășit. Chiar dacă o parte din elita rusă ar fi vrut să reacționeze, regimul a fost construit în așa fel încât orice oficial sau oligarh din interiorul sistemului riscă să își piardă propriul statut privilegiat dacă încearcă să schimbe ceva, se arată într-o analiză publicată în The Moscow Times.
Eforturile țărilor occidentale de a forța o schimbare în Rusia au produs rezultate contradictorii. Pe de-o parte, au fost impuse sancțiuni extrem de serioase asupra economiei, sistemului financiar, anumitor industrii și a oligarhilor, însă nu toate sectoarele au fost afectate în aceeași măsură.
Acest lucru nu a schimbat prea mult comportamentul Moscovei, parțial din cauză că Occidentul nu a specificat clar condițiile în care sancțiunile vor fi ridicate.
În loc să creeze tensiuni în interiorul elitei din Rusia, sancțiunile au consolidat o parte semnificativă a clasei conducătoare în jurul președintelui Vladimir Putin.
Mulți au sperat că după presupusa victorie pe care Rusia avea să o obțină în războiul din Ucraina, va urma o înțelegere fundamentală cu Europa și Statele Unite.
Inițial, părea că întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă avea să ducă la acceptarea de către Kiev a unui compromis pe placul Kremlinului. Nici aceste așteptări nu s-au împlinit, iar războiul, sancțiunile și confruntarea militar-politică dintre Rusia și Occident continuă.
Rusia nu este capabilă să își îndeplinească obiectivele într-un război cu un adversar mult mai slab
O perioadă lungă de timp, elitele de la Kremlin au crezut că un conflict cu Occidentul va întări în ultimă instanță Rusia. În schimb, situația economică a țării se deteriorează acum vizibil, pe măsură ce beneficiile inițiale ale economiei de război încep să dispară. Tot mai mulți experți prevăd că economia Rusiei intră acum într-o fază de slăbire prelungită.
A fost clar de mult timp că Rusia nu este capabilă să își îndeplinească obiectivele într-un război cu un adversar mult mai slab. În al cincilea an de război, această realitate nu mai poate fi ascunsă nici măcar în interiorul sistemului.
Din perspectiva elitei rusești, Putin nu mai arată ca un om cu o viziune clară pentru țara lui. Semne de frustrare au început să apară chiar și în rândul celor ce fac parte din cercul său de loialiști.
Faptul că unele publicații, care de obicei sunt pro-Kremlin, au început să publice sondaje care arată că popularitatea lui Putin a scăzut considerabil poate fi interpretat ca un simptom al instabilității din Rusia.
Nu înseamnă neapărat că s-a format o opoziție organizată în interiorul elitei rusești. Sistemul de conducere al Rusiei rămâne unul extrem de centralizat și represiv.
Când imaginea liderului unui regim autoritar este afectată, chiar și cei mai loiali acoliți ai săi pot începe să se întrebe dacă direcția în care se îndreaptă țara este una bună și dacă actualul model poate rămâne stabil.
Fără încredere, este imposibil să pornești o acțiune coordonată împotriva regimului
Întrebarea cheie este dacă aceste frustrări se pot transforma în acțiuni politice, ceea ce necesită nu doar cauze materiale ci și voință politică, mecanisme de organizare și sentimentul că există o alternativă.
Elitei rusești îi lipsesc toate aceste ingrediente. Toți oficialii și afaceriștii importanți din Rusia se tem că sunt ascultați și monitorizați, ceea ce distruge orice urmă de încredere. Fără încredere, este imposibil să pornești un complot serios sau o acțiune coordonată împotriva regimului.
Principala problemă este lipsa unei alternative. Războiul este o consecință directă a eforturilor de conservare a structurilor de putere existente în Rusia. Abandonarea războiului ar însemna pierderea influenței, ceva ce regimul nu îndrăznește să își asume. Astfel, elita rusă se găsește într-o capcană bizară.
Pe de-o parte, regimul devine din ce în ce mai represiv, punând presiune pe societate și pe afaceriști, blocând internetul și restricționând libertatea cetățenilor, în timp ce puterile serviciilor de securitate se extind.
Această situație distruge orice șansă ca economia să se dezvolte normal și contravine intereselor elitei rusești, precum și a oamenilor obișnuiți.
Pe de altă parte, este total neclar cum ar putea aceste „șuruburi” să fie slăbite, păstrând în același timp integritatea regimului actual, care stă în picioare doar datorită acestor „șuruburi”.
Orice eventuală tranziție a puterii în Rusia va fi un proces extrem de periculos și imprevizibil
La o primă vedere, o soluție ar putea fi găsirea unei metode de înlăturare a lui Putin fără a schimba restul ordinii actuale.
Problema fundamentală este că regimul lui Putin nu este limitat doar la un singur om, ci este format dintr-o rețea de înțelegeri și patronaje care depind de persoana din centrul acestei rețele – dacă această persoană este înlăturată, este imposibil să o înlocuiești pur și simplu cu alta.
Situația Rusiei din prezent nu poate fi comparată cu cea a Uniunii Sovietice a lui Stalin sau cu China lui Mao. Ambele partide comuniste aveau sisteme de guvernare colectivă care au păstrat intactă integritatea partidului – de aceea, cele două regimuri nu s-au prăbușit imediat după moartea celor doi lideri.
În Rusia contemporană, situația este fundamental diferită. Partidul Rusia Unită aflat la guvernare există doar ca o extensie a autorității personale a lui Putin și nu determină strategia de dezvoltare a țării, nefiind capabil să funcționeze independent de președinte.
Într-un fel, sistemul rusesc seamănă mai mult cu regimul fascist al Germaniei naziste, acolo unde toată legitimitatea sistemului politic este dată de lider. Odată ce acesta este înlăturat, totul se prăbușește.
De aceea, orice eventuală tranziție a puterii în Rusia va fi, inevitabil, un proces extrem de periculos și imprevizibil.
Reintegrarea Rusiei în lumea modernă este imposibilă fără înfrângerea actualului regim
Problema se găsește chiar în logica actualului regim și în obiectivele sale, care sunt incompatibile cu existența unei Ucraine suverane, a unor relații pașnice cu Occidentul și chiar a dezvoltării normale a Rusiei.
Modelul de putere al lui Putin necesită o căutare constantă a unui inamic extern. Înlocuirea liderului nu va schimba acest lucru. Fără o destructurare a întregului sistem, Rusia va reproduce cel mai probabil aceleași crize, aceeași agresiune în afara granițelor și aceeași degradare în interiorul țării.
În locul abordării pasive adoptate de Occident în privința problemei viitorului Rusiei, o abordare proactivă ar fi mult mai utilă, potrivit lui Boris Bondarev, fost diplomat rus care și-a dat demisia în semn de protest față de invazia trupelor ruse în Ucraina.
Orice tranziție a Rusiei înspre un model de conducere care promovează dezvoltarea instituțională și integrarea în lumea modernă este imposibilă fără înfrângerea actualului regim și susținerea grupurilor din interiorul Rusiei care sunt dispuse să renunțe la doctrina mobilizării, militarizării și extractivismului.
Unii din reprezentanții actualei elite ruse ar putea fi interesați de transformarea sistemului dacă prevăd posibilitatea de a păstra măcar o parte din influența lor într-o Rusie fără Putin.
De aceea este nevoie de o înfrângere controlată a sistemului lui Putin, nu o prăbușire haotică a unui stat nuclear, potrivit lui Bondarev. Este nevoie de destructurarea acestui regim, care este o amenințare nu doar la adresa Ucrainei și a Europei, ci și la adresa întregii securități internaționale, inclusiv a Rusiei.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
