O informație potrivit căreia copiii refugiaților ucraineni ar încasa lunar de lei de la statul român continuă să circule pe rețelele de socializare și să provoace controverse. În timp ce unii români sunt convinși că minorii ucraineni beneficiază de sume de peste zece ori mai mari decât cele acordate copiilor români, realitatea legislativă este diferită. Alocația de stat nu este stabilită în funcție de cetățenie, iar suma vehiculată pe internet provine dintr-o confuzie între mai multe forme de sprijin financiar.
Subiectul a revenit în atenție după ce un utilizator Reddit a povestit că a avut o dispută cu un membru al familiei, care susținea că refugiații ucraineni primesc lunar mii de lei pentru fiecare copil. Pentru a clarifica situația, analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” care sunt sumele acordate în realitate și cum a apărut povestea celor de lei.
Cât este alocația unui copil ucrainean în România și ce sume primește lunar
Contrar informațiilor distribuite în mediul online, copiii ucraineni care îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea alocației de stat beneficiază de aceleași sume ca minorii români. Cetățenia nu reprezintă un criteriu pentru stabilirea cuantumului acestui drept.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat că legislația românească nu prevede o alocație specială de valoare mai mare pentru copiii refugiaților.
„Legea alocației de stat pentru copii se aplică tuturor copiilor care locuiesc legal în România împreună cu părinții, indiferent de cetățenie. Un copil ucrainean aflat sub protecție temporară primește aceeași sumă ca un copil român: 719 lei pe lună până la doi ani și 292 de lei pe lună între doi și 18 ani, respectiv 719 lei pentru copiii cu dizabilități. Sumele sunt înghețate la acest nivel și în 2026, pentru toți copiii, români sau ucraineni”, precizează analistul.
Prin urmare, nu există o alocație lunară de de lei destinată copiilor ucraineni. Pentru a înțelege de unde a pornit această informație, trebuie făcută diferența între banii acordați pentru creșterea copiilor și programele temporare prin care România a sprijinit persoanele refugiate după declanșarea războiului.
Ajutoarele pentru refugiații ucraineni, confundate cu alocațiile copiilor
În primii ani ai conflictului din Ucraina, autoritățile române au introdus programe prin care au fost sprijinite persoanele care au fugit din calea războiului. Aceste mecanisme aveau ca obiectiv asigurarea cazării și a hranei, nu acordarea unor alocații speciale pentru copii.
Adrian Negrescu atrage atenția asupra diferenței dintre cele două categorii de plăți.
„Separat, statul român a avut un program de sprijin pentru refugiați, legat de cazare și hrană, nu de copii. În forma lui din ultimii ani, o familie putea primi de lei pe lună pentru cazare, iar o persoană singură 750 de lei, la care s-a adăugat o perioadă limitată o sumă pentru hrană”, spune acesta.
Între timp, regulile de acordare a sprijinului au fost modificate. Autoritățile au introdus condiții suplimentare, inclusiv în ceea ce privește activitatea profesională a adulților și înscrierea copiilor în sistemul de învățământ.
Potrivit analistului, ajutoarele au fost diminuate treptat, iar în 2025 mecanismul prevedea forme de sprijin limitate în timp și condiționate de îndeplinirea anumitor criterii.
„Ajutorul a fost redus treptat, iar în 2025 se mai acorda doar pentru trei luni, celor care lucrau sau erau înregistrați, ori sub formă de cazare pentru persoanele vulnerabile, de 500 de lei pentru o persoană singură și de lei pentru o familie. Nu există și nu a existat nicio alocație de de lei pentru un copil”, subliniază Adrian Negrescu.
Cum a apărut mitul alocației de de lei pentru copiii ucraineni
Suma de de lei, vehiculată în repetate rânduri pe rețelele de socializare, ar fi rezultatul unei interpretări greșite a unor programe de sprijin introduse în perioada de început a războiului.
Una dintre principalele surse ale confuziei este programul cunoscut sub numele de „50/20”, prin care erau decontate cheltuielile pentru cazarea și hrana refugiaților. Mecanismul prevedea 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană, pentru fiecare persoană eligibilă.
Important este că banii pentru cazare erau destinați în mare parte celor care ofereau spații de găzduire, nu erau acordați automat fiecărui copil refugiat sub forma unei alocații.
În cazul familiilor numeroase, adunarea mai multor sume aferente sprijinului putea crea impresia unor plăți lunare foarte mari. Ulterior, cifrele au fost desprinse din context și prezentate în mediul online ca și cum ar reprezenta alocația individuală a fiecărui copil.
Analistul economic explică mecanismul prin care informația falsă a ajuns să fie atât de răspândită.
„Cel mai probabil, confuzia vine din primii ani ai războiului. Programul cunoscut ca «50/20» deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare refugiat. Banii mergeau în mare parte la românii care îi găzduiau, nu direct la refugiați. Pentru o familie cu mai mulți copii, sumele lunare adunate păreau mari, iar de aici până la mitul unei «alocații uriașe» pentru fiecare copil a fost doar un pas”, explică analistul.
Acesta atrage atenția și asupra modului în care sunt răspândite astfel de informații.
„Așa funcționează dezinformarea: pornește de la ceva real, scoate cifrele din context, le amestecă și le prezintă ca pe un privilegiu nedrept”, adaugă Adrian Negrescu.
Românii continuă să creadă că refugiații primesc mai mulți bani decât copiii lor
Discuția despre presupusele alocații de de lei a generat numeroase reacții pe Reddit. Mai mulți utilizatori au povestit că au întâlnit aceeași convingere în familie sau în conversațiile cu persoane din jur.
Unul dintre participanți a relatat că a încercat să îi explice unui șofer de Uber că informațiile despre privilegiile financiare ale refugiaților nu sunt corecte. Discuția ar fi pornit de la o mașină înmatriculată în Ucraina și ar fi ajuns inclusiv la presupusa alocație de mii de lei.
Mai multe pentru tine
La rândul său, o persoană din Ucraina, stabilită în România, a intervenit în discuție și a povestit că nu a beneficiat de alocația despre care vorbeau ceilalți utilizatori.
„Pot să întreb unde pot solicita această alocație pentru copilul meu, având în vedere că nu am primit niciun ban în cei patru ani petrecuți în România? (…) Am muncit din greu în fiecare zi pentru a mă întreține pe mine și pe copilul meu, plătind taxe aici. M-am săturat de cei care cred că toți ucrainenii trăiesc pe spinarea românilor”, a transmis aceasta.
Reacțiile arată cât de mult poate influența o informație neverificată percepția publică asupra refugiaților și asupra modului în care sunt cheltuiți banii de la buget.
Câți ucraineni beneficiază de protecție temporară în România
Datele Inspectoratului General pentru Imigrări, publicate în septembrie 2026, arată că până la 31 august 2026, în România erau înregistrați de cetățeni ucraineni ca beneficiari ai protecției temporare.
În total, sistemul cuprindea persoane, inclusiv cetățeni ai altor state.
Protecția temporară le oferă persoanelor care au fugit din calea războiului dreptul de ședere în România, precum și acces la piața muncii, educație, servicii medicale și asistență socială, în condițiile stabilite de legislație.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
