Conform unei legi care a intrat recent în vigoare, organizatorii de jocuri de noroc, inclusiv Loteria Română, sunt obligați să legitimeze pe toți cei care le calcă pragul și să stocheze datele de identificare ale acestora. Experții consultați de „Adevărul” susțin că noua lege încalcă regulile GDPR.
Este vorba de Legea 326 din 28 noiembrie 2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc care a intrat în vigoare în acest an și care prevede că „organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locațiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”.
În plus legea mai prevede că societățile care exploatează locurile cu jocuri de noroc „întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”.
Sorin Constantinescu, unul dintre cei mai apreciaţi experţi din industria de gambling, a explicat pentru „Adevărul” că, teoretic, această lege s-a promovat pentru a combate dependența de jocuri de noroc, dar că nu va rezolva problema. În plus, noua reglementare încalcă legislația GDPR.
„Practic legea nu se poate aplica. Ea a fost concepută să stârpească dependența de jocuri de noroc. Concret, vorbim de cei autoexcluși. Aceste persoane care conștientizează că au o problema cu jocurile de noroc ar fi trebuit să se ducă să declare acest lucru la o sală de jocuri, care nu le va mai permite accesul. Protejarea celor dependenți nu funcționează pentru că omul se poate duce să joace la o altă sală fără prea mari probleme pentru că acolo nu figurează ca autoexclus. Ar fi fost necesară o bază de date comună la nivelul tuturor sălilor de jocuri din toată țara ca să funcționeze acest sistem de protecție pentru dependenți, lucru care nu se poate face mai repede de cinci ani, spun eu. Apoi, mai este o problemă și mai mare. Conform legii, datele de identificare ale celor care intră în sălile de jocuri trebuie stocate timp de cinci ani și nu cel mult nouă luni așa cum prevede legislația GDPR. Și asta pentru că au luat termenul exact cum era în legea pentru cazinourile fizice care s-a dat înaintea legii privind protecția datelor cu caracter personal. Cu această lege au vrut să transmită că statul se preocupă de dependenții de jocuri, dar de fapt nu fac nimic. Să nu uităm că toți cei care activează în domeniu au participat la fondul pentru combaterea acestei dependențe de jocuri. În acest fond s-au acumulat, în timp, 6 sau chiar 7 milioane de euro, bani care au rămas nefolosiți”, a precizat Sorin Constantinescu.
La rândul lui, avocatul Adrian Cuculis este și mai tranșant atunci când se referă la actul normativ aflat în discuție. „Este un proiect de lege vădit ilegal și în contradicție cu prevederile GDPR având în vedere că legea arată că perioada de stocare a datelor cu caracter personal trebuie să fie cât mai scurtă. Ținând cont de acest lucru este foarte posibil ca cel puțin în privința celor care doar pătrund în interiorul cazinoului și nu folosesc jocurile de noroc reglementarea să devină intruzivă în viața personală și cu privire la datele cu caracter personal. Vorbim de culegerea și prelucrarea datelor personale ale unui vizitator. Ținând cont de acest lucru opinez că în primul rând legea ar putea să aibă un iz neconstituțional, dar pe de altă parte ar putea să încalce standardele europene în materie de date cu caracter personal și să intre în conflict cu legislația europeană”, a conchis Adrian Cuculis.
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.