Țipatul la copii este la fel de „dureros” precum bătaia

Un studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh și publicat în Washington Post arată faptul că țipatul la copii – în special atunci când implică insulte sau jigniri – poate fi la fel de dăunător ca și bătaia.

Studiul de la Universitatea din Pittsburgh, lansat în septembrie 2018, a urmărit 967 de copii de gimnaziu pe o perioadă de doi ani. Cei ai căror părinți au folosit „disciplina verbală severă”, cum ar fi țipatul, jignirile și insultele, au fost predispuși să fie mai deprimați sau să aibă probleme de comportament.

De asemenea, studiul a constatat faptul că acest tip de disciplină nu a fost eficace pentru a-i convinge pe copii să-și revizuiască acțiunile. Totodată, efectele dăunătoare ale unei astfel de abordări agresive au fost resimțite inclusiv de către copiii care trăiau, în general, într-un mediu familial cald și iubitor.

„Dacă țipi la copilul tău, fie îl înveți să-ți răspundă în același fel, fie îl faci să se simtă rușinat și să se retragă”, a spus Meghan Leahy, mamă a trei copii și antrenor de parenting în Northwest Washington. „Ori crești agresivitatea, ori crești rușinea la copil. Acestea nu sunt caracteristicile pe care părinții și le doresc de la copiii lor.”

Care sunt consecințele țipatului frecvent la copii?

👉 stimă de sine scăzută

👉 simptome depresive

👉 probleme de comportament

👉rezultate slabe la școală și dificultăți de învățare

👉 agresivitate

👉 anxietate.

O imagine de sine negativă influențează scăderea motivației sau chiar anihilarea oricărei urme de curaj și de încredere în forțele proprii („Ce rost are să încerc, oricum nu voi reuși?”, „E greu”, „Nu sunt în stare” etc.). Un efect imediat al unei stime de sine scăzute este comportamentul de evitare („Nu mă duc la interviu, deoarece nu sunt suficient de bun, deci nu are rost…”).

Există sondaje recente realizate de A.P.A.( Asociația Psihologilor/Psihiatrilor Americani) care au constatat faptul că un sfert dintre copiii la care se strigă în mod violent și înfricoșător acasă dezvoltă, în timp, tulburări de personalitate, tulburări de atașament și porniri reacționale agresive ori incapacitatea de a mai comunica asertiv.

Sandie Banchet, reprezentantul UNICEF în România, afirmă că: „Abuzul verbal împotriva copiilor – cu forme precum ţipatul sau umilirea constantă – sunt identificate în mod clar ca forme de violenţă. Abuzul verbal creează o reacţie de stres în organismul copilului, aduce modificări în chimia creierului, ceea ce afectează dezvoltarea şi sănătatea acestuia pentru tot restul vieţii”.

Este posibil să nu ridici niciodată vocea atunci când îi vorbești copilului?

Există, desigur, o diferență între a fi abuziv verbal și a folosi un ton ferm. Deborah Sendek, director de programe în cadrul „Centrului Pentru Disciplină Eficace”, afirmă faptul că schimbarea tonului de adresare nu este întotdeauna dăunător. Totuși, surpriza schimbării bruște a volumului vocii poate determina un copil să se teamă sau să fie anxios.

Copiii nu te aud dacă țipi la ei!

Aceasta este concluzia unanimă a specialiștilor în creșterea și educarea celor mici. De asemenea, o constatăm și pe pielea noastră. Cu toate acestea, sunt puțini părinții care să nu fi ridicat măcar o dată vocea la copil.

Dar este oare posibil să-ți păstrezi în permanență calmul și autocontrolul, menținându-ți totuși autoritatea, fără a oferi un exemplu negativ copilului tău?

Sursa: www.tikaboo.ro

Related posts

Leave a Comment

2 × 3 =