Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale, aşa cum cer majoritatea statelor membre, până când va putea fi adoptat un nou index al preţurilor, a declarat miercuri, în Parlamentul European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters şi AFP. Comisia Europeană a propus până acum o plafonare a preţului doar pentru gazul rusesc, temându-se, la fel ca Germania, că o limitare a preţului la toate importurile de gaz ar ameninţa aprovizionarea europenilor, determinându-i pe producători să aleagă alte destinaţii.
- „Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaz este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta.
- O astfel de plafonare a preţului la gaz trebuie concepută corect pentru a garanta securitatea aprovizionării”, a afirmat preşedinta CE în plenul PE, la Strasbourg.
„O soluţie temporară, într-o perioadă excepţională”
Von der Leyen a spus că executivul european „este pregătit să discute o plafonare a preţului la gazul folosit pentru a produce electricitate”, care ar fi „o primă etapă spre o reformă structurală a pieţei de electricitate” europene.
- „Însă trebuie să analizăm, de asemenea, preţurile la gaz (…) care vizează industria, încălzirea.
- Vom lucra cu statele membre pentru a reduce preţurile la gaz şi pentru a limita volatilitatea lor, cu scopul de a limita impactul manipulării preţurilor de către Rusia.
- Mai multe ţări membre sunt în favoarea acestui lucru, iar noi suntem mai bine pregătiţi”, a spus şefa executivului comunitar.
Ea a subliniat că plafonarea preţurilor la gaz în general ar fi „o soluţie temporară, într-o perioadă excepţională”.
„Fără o soluţie europeană, riscăm fragmentarea”
Germania, care era ţara cel mai puternic dependentă de gazul rusesc, a respins până acum ideea unei plafonări a preţurilor la importurile de gaz, însă Berlinul este sub presiunea partenerilor săi europeni de la anunţul de săptămâna trecută privind un plan naţional de 200 de miliarde de euro pentru a-şi proteja economia mai bine împotriva creşterii preţurilor la energie.
Germania este acuzată că merge singură, unii temându-se că Berlinul le va oferi companiilor sale un avantaj în raport cu concurenţii lor din ţările care nu au mijloacele de a finanţa un „scut” atât de puternic împotriva exploziei preţurilor la energie.
- „Este primordial să menţinem condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa noastră unică din Uniunea Europeană”, a subliniat Von der Leyen, fără a menţiona totuşi Germania.
- „Fără o soluţie europeană, riscăm fragmentarea”, a avertizat ea.
Von der Leyen a mai afirmat că va explica într-o scrisoare adresată liderilor din UE, care se reunesc de joi la Praga, faptul că UE ar trebui să introducă un sistem comun de achiziţie a energiei.
Şefa CE a atras atenţia totodată că ţările din UE trebuie să îşi intensifice protecţia infrastructurii esenţiale, prin realizarea de teste de stres şi prin supravegherea prin satelit pentru a detecta potenţiale ameninţări.
- „Actele de sabotaj împotriva conductelor Nord Stream au arătat cât de vulnerabilă este infrastructura noastră energetică.
- Este în interesul tuturor europenilor ca această infrastructură esenţială să fie mai bine protejată”, a mai declarat ea în discursul din PE.
Cât de divizată a fost UE în privința plafonării gazelor
Ţările membre UE au opinii diferite cu privire la plafonarea preţului gazelor naturale, în încercarea de a reduce o inflaţie accelerată. 15 state membre, printre care Franţa, Belgia, Italia şi Polonia, cer o plafonare generală.
Germania, cel mai mare cumpărător de gaze din Europa, şi Olanda se numără însă printre statele care se opun unei astfel de măsuri.
La rândul său, Bruxelles-ul avertiza că o astfel de măsură ar reprezenta un risc la adresa securităţii energetice a Europei şi ar perturba livrările de gaze între ţările UE.
Comisia Europeană a fost însărcinată să vină cu propuneri înaintea summitului UE de la sfârşitul acestei săptămâni şi a reuniunii miniştrilor Energiei din 11 şi 12 octombrie.
După invazia în Ucraina, Rusia a redus livrările de gaze spre Europa, iar UE a adoptat mai multe măsuri urgente pentru a-şi umple depozitele de gaze și pentru a ajuta populația să facă faţă facturilor uriașe. În condiţiile în care preţul gazelor continuă să fie la un nivel record, multe state UE spun că aceste măsuri nu sunt suficiente.
