România o surpriză plăcută la Bruxelles

Ne apropiem de jumătatea mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE şi impresia la Bruxelles este de plăcută surpriză: România produce rezultate. 

Echipa de profesionişti români care gestionează această premieră românească a reuşit finalizarea negocierilor pentru 82 de dosare legislative cu impact major la nivelul UE şi al vieţii cetăţenilor europeni.

Ţara noastră gestionează, în aceste prime şase luni ale anului, reuniunile din cadrul Consiliului UE şi grupurile de lucru ale acestuia. De asemenea, asigură reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii europene – aceasta fiind o componentă deosebit de importantă în această perioadă a negocierilor în formatul de trialog Consiliu-Parlament-Comisia Europeană.

Impresia pozitivă se datorează atât reţinerii arătate în ultimele luni la vârful politicii naţionale, cât şi rezultatelor concrete obţinute de echipa de profesionişti din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv de la Reprezentanţa Permanentă a României la UE.

Deja, conţinutul efectiv al Preşedinţiei României la Consiliul UE este deosebit de consistent, datorită încheierii negocierilor pentru 82 de dosare legislative, în domenii dintre cele mai diverse: de la siguranţa transporturilor şi drepturile lucrătorilor, la drepturile de autor în epoca digitală şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată.

Totodată, România a obţinut acordul pentru instituirea unei Autorităţi Europene a Muncii, pentru o mai bună funcţionare a pieţei muncii la nivelul Uniunii.

De asemenea, Preşedinţia română a Consiliului a finalizat negocierile inter-instituţionale privind reducerea riscurilor în sectorul bancar, sporirea investiţiilor în inteligenţa artificială, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi sprijinirea dezvoltării rurale.

Între temele pe care Preşedinţia română a Consiliului a reuşit încheierea de acorduri se află inter-operabilitatea sistemelor informatice la nivelul UE, în vederea îmbunătăţirii securităţii interne, precum şi măsurile pentru reducerea riscului terorist şi a criminalităţii transfrontaliere.

Un alt exemplu relevant este acordul politic cu privire la Fondul european de apărare – fond menit să promoveze o bază industrială de apărare inovatoare şi competitivă, pentru a contribui la autonomia strategică a UE.

,,Se conturează o bază de expertiză şi încredere de pe care se poate construi o nouă raportare a României la UE, astfel încât ţara noastră să devină un jucător care să conteze în ecuaţia europeană.”

Citiți continuarea pe adevarul.ro

Related posts

Leave a Comment

6 − 2 =