Marile bănci sancționate de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR au reacționat dur după amenzile-record de 3,73 miliarde de lei aplicate pentru presupuse practici anticoncurențiale. Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, CEC Bank și Raiffeisen susțin că au respectat legislația și anunță că vor contesta în instanță decizia autorității. Unele bănci vorbesc despre o decizie „arbitrară”, „nefondată” sau „injustă”, în timp ce avocatul Gheorghe Piperea îi îndeamnă deja pe clienți să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor calculate pe baza ROBOR.
ING Bank: „Sancțiunile sunt profund neîntemeiate”
ACTUALIZARE 17:02 ING Bank România a transmis luni că respinge „categoric” concluziile Consiliului Concurenței și susține că sancțiunile aplicate în dosarul ROBOR sunt nejustificate.
„ING Bank Romania a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței din data de 7 iunie 2026. ING Bank Romania respinge categoric concluziile acesteia și sancțiunile dispuse, pe care le consideră profund neîntemeiate și bazate pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare”, a transmis banca.
Instituția susține că activitatea sa s-a desfășurat permanent în conformitate cu reglementările în vigoare și în cadrul supravegheat de BNR.
„Activitatea băncii s-a desfășurat în permanență cu respectarea reglementărilor legale și a normelor aplicabile, în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, și a fost supusă unor mecanisme continue de control, care nu au evidențiat deficiențe. Integritatea și responsabilitatea față de clienții noștri și față de societate sunt valori esențiale ale băncii noastre, pe care le urmăm în toate acțiunile pe care le întreprindem. După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”, potrivit comunicatului de presă.
Exim Banca Românească: „Concluziile par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate”
Și Exim Banca Românească a anunțat că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței și susține că investigația nu reflectă modul real de funcționare al pieței monetare interbancare.
„Exim Banca Românească respinge ferm concluziile investigației derulate de Consiliul Concurenței, care vizează conduita sa în procesul de fixing al pieței, considerând că acestea nu reflectă modul în care banca a contribuit în permanență, cu respectarea deplină a normelor Băncii Naționale a României (BNR), la funcționarea pieței monetare interbancare din Româ că Exim Banca Românească își desfășoară activitatea în totală conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană, sub supravegherea BNR, în acord cu standardele prudențiale și de guvernanță europene și respectând toate principiile de integritate și transparență. Pe parcursul întregii investigații, Exim Banca Românească a pus la dispoziția autorității un volum consistent de date, analize și explicații tehnice care demonstrează că activitatea sa s-a desfășurat strict în limitele cadrului legal și ale reglementărilor aplicabile”, se arată în precizările transmise de bancă.
Instituția susține că unele concluzii ale Consiliului Concurenței nu sunt ancorate în realitatea pieței monetare: „Anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”.
Totodată, a anunțat că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea sancțiunii.
Știrea inițială
Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență și coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Instituția susține că băncile au încălcat Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice în procesul de fixing al ROBOR.
Investigația a fost declanșată la finalul anului 2022 și, potrivit autorității, a parcurs toate etapele de analiză și control, inclusiv mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană. Decizia poate fi contestată în instanță în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Chirițoiu: „Nu vorbim despre un cartel clasic, ci despre prea mult schimb de informații”
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat duminică, la Digi24, că investigația nu a indicat existența unui „cartel clasic”, în care băncile să stabilească direct nivelul ROBOR, ci un schimb excesiv de informații între instituțiile bancare participante la fixing.
„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Fixarea ROBOR e foarte delicată, pentru că el nu se bazează pe tranzacții efective. Nu e o bursă la care unii vând și unii cumpără și vezi prețul la care se închide. Ci sunt aceste cotații și atunci e important ca procesul să meargă bine, băncile să nu discute unele cu altele, să nu schimbe informații unele cu altele”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Șeful autorității de concurență a spus că problema identificată de anchetă este legată de schimbul de informații și colaborarea excesivă dintre instituții concurente.
„Noi asta am descoperit. Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și așa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile, să coteze independent, spune legislația”, a adăugat Chirițoiu.
Acesta a precizat că mecanismul ROBOR funcționează și că nivelul dobânzilor este influențat în primul rând de inflație.
„Mecanismul funcționează. Ok, imperfect, dar mecanismul funcționează. Piața bancară funcționează. Nivelul dobânzilor ține în primul rând de nivelul inflației. Dacă avem inflație mare, evident că avem dobânzi mari”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.
Ce este ROBOR și de ce contează pentru milioane de români
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile se împrumută între ele în lei pe piața interbancară. Ani la rând, indicele a fost folosit ca referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate populației și companiilor. Evoluția ROBOR influențează direct ratele plătite de milioane de români.
Consiliul Concurenței susține că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în procedura de fixing a ROBOR, influențând piața prin schimburi de informații.
Băncile resping însă acuzațiile și afirmă că mecanismul este strict reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR).
Banca Transilvania: „Decizia dovedește o profundă lipsă de înțelegere a sistemului financiar”
Banca Transilvania a primit cele mai mari sancțiuni din dosar:
- 875,74 milioane de lei în nume propriu;
- 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită OTP Bank România, bancă preluată între timp de BT.
În total, sancțiunile aplicate grupului ajung la aproximativ 960 de milioane de lei.
Directorul general al BT, Ömer Tetik, a anunțat că instituția va contesta decizia în instanță și a susținut că banca a acționat „corect și legal”.
„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu «investigația ROBOR», dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”, a declarat Ömer Tetik.
BT susține că decizia este „arbitrară și nefondată” și a avertizat că impactul financiar poate afecta creditarea economiei.
„Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”, a transmis banca, într-un comunicat de presă.
Totodată, instituția reclamă că informațiile privind cuantumul amenzilor au apărut în presă înainte ca banca să primească oficial decizia motivată.
BCR: „Poziția Consiliului este surprinzătoare”
BCR, parte a grupului austriac Erste, a fost amendată cu 577,36 milioane de lei.
Banca susține că nu a primit încă decizia motivată și a afirmat că poziția Consiliului Concurenței este surprinzătoare, în condițiile în care aceeași autoritate a analizat și în trecut mecanismul ROBOR.
„Poziția Consiliului Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut atât procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR, cât și modul în care aceasta era pusă în practică, și a constatat, în urma investigației închise în anul 2013, inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență”, a transmis BCR.
Banca afirmă că mecanismul ROBOR este „cunoscut, accesibil și transparent” și funcționează într-un cadru supravegheat de BNR.
„Respingem constatările acesteia și ne vom apăra cu fermitate, prin toate mecanismele legale și instituționale prevăzute de cadrul național, european și internațional”, se arată în comunicatul băncii.
BRD: „Respectarea regulilor a dus, paradoxal, la sancțiune”
BRD, sancționată cu 412,47 milioane de lei, și-a exprimat „dezacordul ferm” față de concluziile investigației.
Banca spune că a respectat „întocmai” regulile și procedurile care guvernează ROBOR și consideră paradoxal faptul că tocmai respectarea cadrului de reglementare a dus la sancționare.
„Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, a transmis BRD.
Instituția spune că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea deciziei.
„Și noi vom lupta cu toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție”, au transmis reprezentanții băncii.
UniCredit: „Caracter arbitrar al acestui act administrativ”
UniCredit Bank susține că decizia Consiliului Concurenței este „injustă” și „nefundamentată”.
Banca afirmă că argumentele tehnice și juridice prezentate în timpul audierilor nu au fost analizate.
„Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire față de caracterul arbitrar al acestui act administrativ”, a transmis UniCredit.
Instituția spune că va merge în instanță și că va prezenta „dovezi incontestabile de nevinovăție”.
CEC Bank: „Vom merge inclusiv în instanțele europene”
CEC Bank, amendată cu 332,98 milioane de lei, respinge categoric acuzațiile de manipulare a ROBOR și anunță că este pregătită să meargă inclusiv în instanțe europene.
„Aplicarea oricărui cuantum, indiferent de nivel, în absența unor probe clare, directe și incontestabile ale unui comportament anticoncurențial, este arbitrară și de natură să afecteze grav stabilitatea unui sector bancar care finanțează economia reală a României”, a transmis CEC Bank.
Instituția afirmă că este pregătită „pentru un proces lung”.
Raiffeisen: „Nu există dovezi ale unei înțelegeri între bănci”
Raiffeisen Bank afirmă că investigația nu a relevat existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR.
„ROBOR este un mecanism strict reglementat, în cadrul căruia băncile participante operează exclusiv în baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de autoritățile competente”, a transmis banca.
Raiffeisen susține că transparența cotațiilor este o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing și nu rezultatul unei coordonări între participanți.
„Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre și avem încredere că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor noastre”, a transmis banca.
Chirițoiu: „Amenzile trebuie plătite chiar dacă sunt contestate”
Bogdan Chirițoiu a declarat că este normal ca băncile să conteste sancțiunile, însă a subliniat că amenzile trebuie achitate chiar și în cazul unui proces.
„Este absolut dreptul lor, chiar dacă noi avem o rată de succes de peste 90% în instanță. Ce este important de precizat însă este că deciziile sunt executive. Deci, indiferent dacă le contestă în instanță, amenzile trebuie plătite”, a transmis șeful Consiliului Concurenței.
Acesta a adăugat că băncile vor avea 60 de zile pentru a veni cu planuri de conformare după primirea motivării.
„Din momentul când primesc motivarea, au 60 de zile să vină cu planuri de conformare. Au 30 de zile să plătească și să acționeze în instanță”, a explicat acesta.
Mugur Isărescu: „Dacă ROBOR a fost manipulat în sus, cine l-a scăzut?”
Subiectul ROBOR a fost comentat recent și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut cu 2% recent ROBOR? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția”, a declarat acesta.
Bogdan Chirițoiu a precizat însă că investigația nu a vizat BNR și că atribuțiile Consiliului Concurenței țin strict de respectarea regulilor de concurență.
În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea afirmă că decizia Consiliului Concurenței poate deschide calea unor procese prin care clienții să ceară recuperarea dobânzilor plătite pentru creditele legate de ROBOR.
„Decizia CC, odată publicată, va putea sta la baza proceselor judiciare de recuperare de către clienți a dobânzilor umflate plătite băncilor ca urmare a acestei practici cartelare”, a scris Piperea pe Facebook.
Acesta susține că procesele ar putea viza perioada 2018-2026 și că băncile vor încerca să suspende efectele deciziei.
„Nu contează cât durează procesele”, a afirmat avocatul.
În perioada următoare, toate băncile vizate urmează să primească deciziile motivate ale Consiliului Concurenței și să deschidă oficial acțiunile în instanță.
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
