Programul start-up nation va aduce 38 milioane € la buget. Firmele deschise de români

Privite cu multă speranţă, firmele create prin programele de start-up au început să funcţioneze.
8.700 de întreprinzători au primit fiecare în jur de 40.000 de euro fonduri europene nerambursabile, pentru a crea noi locuri de muncă şi a da un imbold economiei româneşti.
Surprinzător este că cei mai mulţi au ales că domeniu de activitate divertismentul. În top urmează: reparaţiile auto, fotografia, serviciile de înfrumuseţare şi restaurantele.
Ministerul Fondurilor Europene estimează că afacerile înfiinţate prin programele Start Up-Plus şi Diaspora Start-Up vor aduce la bugetul de stat peste 38 de milioane de euro din impozitele pe salariile noilor angajaţi. Aceasta este vestea bună. Din păcate, domeniile de activitate alese nu se bazează pe inovaţie şi tehnologie.
Doar în regiunea Nord-Vest, dominată de Cluj, afacerile nou create s-au orientat mai mult către crearea de software. În vestul şi sud-vestul ţării, pe primul loc se află service-urile auto. Iar în aproape trei sferturi din ţară, întreprinzătorii mizează în primul rând pe activităţile recreative şi distractive.
Șerbana Hadji Dai a demarat prin Start-up Plus o mică afacere de organizări de evenimente. Are la dispoziţie 33.000 de euro ca să îşi facă loc pe piaţa din Braşov, iar atuul ei este designul inovativ.
Șerbana Hadji Dai, antreprenor: „Voi construi nişte piese decorative folosite în amenajarea incintelor sau în exterior, voi încerca să vin cu ceva în plus din punct de vedere al designului pe care îl dezvolt. Clienţii mei vor fi de la nuntaşi, de la miri, până la firmele care vor să face evenimente corporate.”
Proprietara unei frizerii va folosi finanţarea europeană ca să creeze un spaţiu unic şi atractiv pentru clienţii săi copii.
Luminița Puia, antreprenor: „Ei ştim foarte bine că nu au răbdare, e limitată răbdarea lor şi atunci e nevoie de multe jucării şi multă atenţie pentru ei, în momentul în care îi aducem aici la tuns.”
În tabloul general al firmelor nou înfiinţate, Regiunea Nord-Vest se distinge cu un element original. Întreprinzătorii de aici s-au orientat, primul rând, către domeniul IT.
Florin Jurchiș, administrator firma IT: „Suntem axaţi pe inteligență artificială. Noi am avut client încă din primele două săptămâni de la înfiinţare, clientul este unul din America. Este un domeniu profitabil.”
Lipsiţi multă vreme de autostrăzi şi investiţii străine, ieşenii şi-au dat seama că unica lor şansă de dezvoltare e resursa umană. Diana s-a întors din Canada după 18 ani şi a obţinut finanţare pentru o şcoală informală de IT.
Diana Lefter, antreprenor: „Se pot face şi aici şcoli, educaţie. O să ne ocupăm de reconversie profesională, educaţie digitală şi antreprenorială pentru adolescenţi.”
Specialiştii spun că un business în tehnologie este de preferat unuia în mica producţie şi servicii, deoarece creează plus valoare.
Ionuț Țața, Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie: „Ai un portofoliu de 600.000 de euro pe an la o firmă de software pe care o deserveşti cu cinci angajaţi, în timp ce un restaurant în centru se chinuie cu 10.000 de euro pe lună cu 6 – 7 angajaţi.”
Până acum, românii au primit din fonduri europene peste 384 de milioane de euro pentru înfiinţare de start-up-uri.

Related posts

Leave a Comment

4 − one =