Producția de energie s-a prăbușit. Importăm masiv cărbune, gaze și combustibil

Institutul Național de Statistică a raportat o prăbușire gravă a producției de energie în țară. Astfel, România a scăzut producția de gaze și a majorat importurile, iar producția de petrol a scăzut la o treime din necesar. Totodată, în timp ce minele se închid aproape în fiecare zi, producătorii de energie au ajuns să importe tot mai mult cărbune. În ce privește produsele petroliere, în primele trei luni ale acestui an, întreaga cantitate a fost importată.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, în primele trei luni ale acestui an resursele de energie primară au scăzut cu 2,7%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 3,7%, potrivit raportului Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, principalele resurse de energie primară au totalizat 8.136,1 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 225,5 mii tone faţă de ianuarie-martie 2021.

Totodată, producţia internă a însumat 4.496,0 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 165,7 mii tone faţă de anul trecut, iar importul a fost de 3.640,1 mii tone, fapt care presupune o dependență uriașă de importuri a economiei. În ceea ce privește țițeiul, România a ajuns să producă mai puțin de o treime din necesarul de pe piața internă. La gaze naturale, de la o producție care acoperea peste 90% din necesar, s-a ajuns la una care mai acoperă doar 70%. Închiderea forțată a minelor și-a spus și ea cuvântul, astfel că am ajuns să importăm cărbune, în doar trei luni, 161,4 mii tone echivalent petrol. De asemenea, între 1 ianuarie și 31 martie 2022, România a importat energie electrică cu 13,1% mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut. Cele 818,7 mii tone echivalent petrol de produse petroliere au fost importate în totalitate, înregistrându-se o creștere a importurilor față de 2021 cu 280,1 mii tone.

Mai puțină energie electrică

Potrivit INS, în această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17.003,2 milioane kWh, în scădere cu 646,0 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021. Producţia din termocentrale a fost de 5.633,5 milioane kWh, în scădere cu 425,4 milioane kWh (minus 7,0%). Producţia din hidrocentrale a fost de 3.374,9 milioane kWh, în scădere cu 1.139,2 milioane kWh (-25,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.021,1 milioane kWh, în creștere cu 136,0 milioane kWh (+4,7%). Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.502,5 milioane kWh, în creștere cu 482,7 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 348,5 milioane kWh, în creștere cu 53,9 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021. Consumul final de energie electrică a fost de 13.926,6 milioane kWh, cu 2,0% mai mic faţă de 2021, iluminatul public a înregistrat o creștere cu 1,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 4,4%.

Se oprește economia?

Comisia Europeană a cerut statelor membre să renunțe în totalitate la gazele rusești. Totodată, Comisia ar putea activa mecanismul de solidaritate, prin care țările europene vor fi obligate să reducă nivelul de consum și să alimenteze consumatorii esențiali din statele vecine. O întrerupere completă a aprovizionării cu gaze rusești ar conduce, inevitabil, la o criză majoră în întreaga Europă, care ar provoca o blocare a economiilor statelor, inclusiv a României. Comisia Europeană a solicitat stabilirea unor principii comune menite a pregăti statele membre pentru o posibilă perturbare mai amplă și pentru o urgență regională sau la nivelul Uniunii, în care piața de gaze nu mai stabilește raportul dintre cerere și ofertă în mod optim, putând lăsa o anumită cerere vitală nesatisfăcută.