La finalul lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se vor da cu o oră înainte.
Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Adică, „dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.
În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.
Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.
Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).
Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.
Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.
Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.
În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.
În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.
În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.
La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.
În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.
Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.
În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.
Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.
Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.
Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.
Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.
În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.
Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.
În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.
În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.