O analiză pertinenta a grupărilor de criminalitate organizată care au gravitat în jurul fostului procuror NEGULESCU MIRCEA

O analiză a grupărilor de criminalitate organizată care au gravitat în jurul  fostului procuror NEGULESCU MIRCEA, grupări/subgrupări ale căror fapte prevăzute și pedepsite de legea penală ar întruni – la o încadrare juridică preliminară – elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni, după caz și calitatea persoanei:

constituirea unui grup infractional organizat(art. 367 Cod penal si art. 7, alin. 1 din Legea nr. 39/2003) în scopul comiterii mai multor infracţiuni grave pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

infractiuni contra infăptuirii justitiei (art. 266 – 283 Cod penal);

infractiuni de coruptie si de serviciu (art. 289 – 292, 295-297, art. 301, cu consecinte deosebit de grave – art. 309 Cod penal);

spălarea de bani (a 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare) coroborate cu Decizia nr. 16/2016 a Înaltei Curti de Casație și Justiție care a admis sesizarea formulată de C. Ap. Alba Iulia – S. pen. în dosarul nr. 5.230/97/2013 și a dezlegat chestiuni de drept;

–         evaziune fiscală pe întregul lanț de firme angrenate în fraudele economice descrise mai jos (Legea nr. 241 / 2005 pentru combaterea și prevenirea evaziunii fiscale);

–         infracțiuni de fals – falsul în înscrisuri – art. 320 și urm. Cod penal.

Persoanele constituite în acest grup organizat – magistrați, polițiști, oameni de afaceri – au avut, în esență, că scop,

satisfacerea unor interese personale și de grup de natură economico-financiară, acționând potrivit unor comenzi conjuncturale că instrumente ale materializării unor repoziționări locale (la nivel județean) dar, parțial, și naționale, în sfera afacerilor comerciale frauduloase în industria și comerțul alimentar, pentru acapararea unor segmente relevante,

reconfigurand ilicit și abuziv sferele de putere și influență economico-financiară cel puțin zonale.

Persoanele vătămate au fost: magistrați, ofițeri de poliție, ofițeri SRI, oameni de afaceri etc. asupra cărora s-a acționat prin deschiderea de dosare penale ”contrafăcute”, reținerea/arestarea lor, după intimidare și compromitere, deoarece erau sau deveneau, din varia motive, incomozi și puneau în pericol acțiunile grupării și beneficiile/ rezultatele scontate ale acestora.

Numitul NEGULESCU MIRCEA a îndeplinit funcţia de procuror (cu grad profesional de procuror de Parchet Înaltă Curte) în cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti din structuraDirecţiei Naţionale Anticorupţie până la data de 20.02.2017, ocupand funcţia prin detaşare de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

NEGULESCU MIRCEA – de o moralitate îndoielnică şi un profesionalism precar – în fosta sa funcţie de procuror la diferite unităţi de parchet, a avut un comportament tipic exponentului unui grup de interese politice şi economico-financiare, prin activităţile sale abuzive, pseudo judiciare, acţionând, din interese proprii, din sentimente de răzbunare sau/şi la comanda unor grupuri locale institutionale ori private de interese, împotriva unor persoane fizice şi juridice, ca un instrument al materializarii unor repoziţionări locale in ierarhia puterii / preluări ostile ale unor afaceri, străine de competente profesionale ori procedurile legale, respectiv de legităţile concurenţei loiale de piaţă, în sfera economica.

In cvasitotalitatea lor, cauzele penale instrumentate de NEGULESCU MIRCEA nu au avut ca scop infaptuirea actului de justitie in faza de urmarire penala, nu au avut absolut nicio legatura cu:

ideea de dreptate şi aflarea adevarului ori de tragere la raspundere penala a persoanelor dovedite vinovate,

cu loialitatea administrarii probelor şirespectarea drepturilor procesual penale ale cetateanului.

Scopurile reale au fost, fără putinţă de tăgadă, o reconfigurare, frauduloasă şi abuzivă, a unor zone de influenţă politico-financiară, respectiv dobândirea, de către alţi poli locali de putere economică, a controlului asupra unor mari segmente din activitatea comercială de pe piaţa afacerilor din Ploieşti şi judeţul Prahova.

Concret, procurorul NEGULESCU MIRCEA a deschis şi lucrat discreţionar – contrar oricăror principii ale unui proces penal şi cu înfrângerea tuturor drepturilor procesual penale ale părţilor / subiecţilor, de regulă administratori de firme de pe piaţa locală a judeţului Prahova (nominalizate în cuprinsul denunţului), dar şi functionari publici şi alte persoane fizice pe care le percepea a fi în relaţii de duşmănie cu el ori cu entităţi „prietene” – e. g. – cei doi foşti ofiţeri superiori din Prahova ai Serviciului Român de Informaţii, col. (r) Gulianu Florin şi mr. (r) Florea Daniel – zeci de dosare de cercetare / urmărire penală, în instrumentarea cărora, apoi:

– cu complicitatea unor judecători, ca de exemplu  DINU IULIAN, NITA CONSTANTIN, TUDORAN MIHAI, TRANDAFIRESCU ZINICA sau avocaţi, exemplu TĂNASE CLAUDIA, etc,

– cu sprijinul unor denunţători şi martori puşi în dependenţă,

– şi profitând de lipsa, la prima vedere, inexplicabilă de reacţie instituţională a procurorului sef al DNA şi a unor procurori din DNA – S. T. Ploieşti (Onea Lucian-Gabriel – procuror sef serviciu teritoarial la data faptelor, Răileanu Cerasela, Savu Alfred şi Deaconu Giruela), i-a şantajat pe aşa-zişii făptuitori cu evoluţia negativă a dosarului penal al fiecăruia (îndeosebi cu reţinerea şi arestarea preventivă).

MODUS OPERANDI AL PROCURORULUI NEGULESCU MIRCEA

In activitatea sa, procurorul recruta / alegea denuntatorii si tintele pe mai multe paliere:

DENUNTATORII:

Palierul nr. 1 La acest nivel erau cei:

Recrutati, instruiti si recomandati de Directia Judeteana de Informatii Prahova a Serviciului Roman de Informatii, denumiti in intelligence-ul romanesc „agenti de documentare”, prin care se urmarea realizarea interesului acestei structuri secrete de informatii, nu intotdeauna in acord cu securitatea nationala, adevarul si dreptatea (razbunari pe cei care refuzasera colaborarea cu SRI, pedepsirea ofiterilor SRI deveniti incomozi, care „iesisera din front” si-i criticau pe Coldea si Maior sau, mai rau, depusesera denunturi la DNA – Structura centrala, de ex. ds. nr. 83, 84, 109 si 125/P/2014 formate urmare sesizarilor col. Gulianu Florin si mr. Florea Daniel).

Ca acestia au avut dreptate, o dovedesc:

– nu numai evenimentele din ultimii ani (revocarea Procurorului sef DNA

– eliberarea din functie si trecerea in rezerva a g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN – prim-adjunct al directorului, g-ral. brig. DUMBRAVA DUMITRU – secretar general al SRI, anterior seful Directiei Juridice, g-ral. brig PUIU GHEORGHE – directorul general de securitate al SRI, mutarea de la SRI Prahova, prima data a col. MARIN CONSTANTIN – comandantul unitatii, ulterior a succesorului sau, col. IANCU SABIN etc.),

– si Deciziile CCR care ”au scos” SRI din urmarirea penala,

– ci si, cea mai elocventa proba, care provine din legislativul Romaniei, ”Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice”. (s.n.).

Nota: Marti, 16.04.2019, Comisia permanenta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI condusă de Claudiu Manda, a adoptat acest Raport privind colaborarea SRI-ANI. In documentul oficial se retine, in esenta, ca ”Domnul George Maior a deținut funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada octombrie 2006-ianuarie 2015. Acesta a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice, sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta”.

Daca intr-un stat civilizat, democratic si de drept, o comisie parlamentara ar fi intocmit un astfel de raport, era cutremur in plan politic, institutional si al ONG-urilor care clameaza fals ca ”lupta impotriva coruptiei, a incalcarii drepturilor si libertatilor cetateanului, militeaza pentru neimixtiunea institutiilor de forta (in special servicii secrete) in viata politica a unui partid, care poate compromite pluralismul politic, dar si in viata privata a cetatenilor.

Identificati si pusi in dependenta de procurorul NEGULESCU MIRCEA (santajul fiind cea mai uzitata metoda si compromiterea in mediul public si de afaceri), recrutati din mediul de afaceri (unele cu caracter penal) / interlope din judetul Prahova (e. g. fiind VLAD CONSTANTIN, alias „Somerul”), dar si ALEXE RAZVAN, ION DUMITRU, COSTIN GIANI PALADA şiNICOLAE ONEA.

Palierul nr. 2 era format din denuntatori cu identitate reala sau protejata (folositi cu acordul SRI si al sefului de Serviciu Teritorial Ploiesti, ONEA LUCIAN GABRIEL) pentru rezolvarea problemelor / razbunarilor personale ale procurorului NEGULESCU MIRCEA. E. g. este denuntatorul PLESA CRISTINA, folosit in dosarul 636/P/2014  – nr. ds. DNA 190/P/2015, precum si in al fostilor mei colegi de la SRI, col. GULIANU FLORIN si mr. FLOREA DANIEL (nr. ds. DNA – ST Ploiesti 150/P/2014). Un alt exemplu de persoana santajata pentru a deveni denuntator, atat cu numele real, cat si cu identitate protejata, este deputatul COSMA VLAD.

TINTELE:

Palierul nr. 1

Era format din oameni politici si personalitati publice cu notorietate nationala/internationala si era comandat, de regula, de la nivelul sefei DNA, KOVESI LAURA CODRUTA, in coniventa cu prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de informatii, g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN, pentru a le oferi acestora consistenta in retorica impotriva coruptiei si motive pentru a aduna cat mai multe laude, recunoasteri si medalii. Printre acestea s-au numarat:

TRAIAN BASESCU (procurorul NEGULESCU fortandu-l pe BLEJNAR SORIN sa formuleze un denunt impotriva fostului sef de stat, acesta refuzand);

VASILE BLAGA (achitat de ICCJ),

GHITA SEBASTIAN, deputat, membru al Comisiei SRI,

SAVU DANIEL, senator, membru al Comisiei SRI – dosarul tigailor impartite in campania electorala din 2016),

PONTA VICTOR VIOREL, prim-ministru si familia sa (mama, cumnatul, sora),

TONY BLAIR, fost prim-ministru al Marii Britanii,

ANA MARIA PĂTRU, fosta şefă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP),

familia COSMA (MIRCEA, deputatii VLAD si ANDREEA),

BADESCU IULIAN, fost senator, fost primar al municipiului Ploiesti,

VOLOSEVICI ANDREI, fost primar al municipiului Ploiesti, fost senator, primarul orașului Sinaia,

VLAD OPREA

In planul afacerilor la nivel national, o tinta relevanta care a deranjat si SRI a fost FLORIAN WALTER, fost BUŞCĂ.

Palierul nr. 2

Pe acest palier au fost identificate ca tinte:

ofiteri SRI, col. GULIANU FLORIN (fost sef, de-a lungul carierei profesionale in SRI, al Sectoarelor Juridic, Securitate Economica, Antiterorism si Contraspionaj la Prahova) si mr. FLOREA DANIEL (fost sef al Biroului Securitate Interna din SRI pe cinci judete, anterior ofiter al Politiei Nationale, arma Politie de Frontiera-Pasapoarte, absolvent al Academiei de Politie „Al. I. Cuza” Bucuresti) – care au sesizat, in scris, asumandu-si responsabilitatea, faptele de coruptie, abuz in serviciu, evaziune fiscala, uzurpare de calitati oficiale, infractiuni contra infaptuirii justitiei etc. savarsite de membri din Consiliul Director al SRI (Maior, Coldea, gen. Ghita Vasile), de col. MARIN CONSTANTIN, seful SRI Prahova, de procurori (inclusiv NEGULESCU MIRCEA), dosarele lucrate de Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari a DNA fiind clasate de procurorii de caz, g-ral. maior magistrat LUPULESCU NICOLAE si col. magistrat VAETISI MARIAN (ds. nr. 83, 84, 109 si 125/P/2014).

Procurori si ofiteri de politie din Prahova:

– TUDOSE LIVIU, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si adjunctul acestuia, MIHAILA AURELIAN, fosti sefi ierarhici ai lui NEGULESCU MIRC EA, care cunosteau abuzurile si ilegalitatile savarsite de acesta cat timp a lucrat in subordinea lor. Desi l-au tolerat o perioada (din cauza presiunilor pe care SRI le facea pentru protejarea lui NEGULESCU), totusi, printr-un minim act de curaj profesional si acces de demnitate umana, au sesizat, in final, o parte dintre ilegalitatile savarsite de acesta (indeosebi pe cele din dosarul COSMA). NEGULESCU, atentionat de SRI local cu privire la atitudinea celor doi procurori generali, coroborat si cu antipatiile anterioare (generate de devoalarea afacerii ilegale a fiului sau, NEGULESCU ALIN DRAGOS, cu terenul si vila din localitatea Strejnicu, comuna Târgșorul Vechi), NEGULESCU a trecut la represalii procedurale impotriva acestora (deschidere dosare penale, retineri, arestare preventiva etc.)

– procurorul sef VADUVAN IULIAN si

– procurorul BUCUR DANIEL, ambii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sinaia, care – impreuna cu seful Politiei Orasenesti Sinaia, comisar sef de politie TUDORICA MARIN – cunosteau despre escapadele bahice si amoroase ale procurorului NEGULESCU in locatii din Sinaia-Busteni, precum si despre chefurile organizate de persoane din lumea interlopa pentru acrst functionar oficial al statului roman la hotelul „Carpathia Hotel” (fost hotel “Rowa Dany”) din Sinaia, al cămătarului VÂLCEA ION, din Comarnic (cel care i-a furnizat gratuit tablă pentru acoperişul vilei din Strejnicu, marca WETTER BEST, pe care acesta a achitat-o firmei SC DEPACO SRL Băicoi) si despre petrecerea de Revelion 2014/2015 de la Complexul Turistic Gura Diham Busteni. Cei doi procurori l-au ajutat pe NEGULESCU MIRCEA sa-si procure documente false (antedatate) si, pentru ca acestia sa nu fie credibili (ca si toti ceilalti, de altfel), cu acceptul conducerii SRI si conducerii DNA, procurorul NEGULESCU MIRCEA    le-a ticluit probe, le-a deschis dosare penale contrafacute, i-au arestat si trimis in judecata, fiind folositi ca martori denuntatori: VLAD CONSTANTIN zis „Somerul” si COSTIN GIANI PALADA, administratorul SC CAST SRL Banesti.

– pe aceasta linie se inscrie si TOADER CRISTINEL, care a devenit o tinta atipica a procurorului NEGULESCU MIRCEA (pentru cele cinci motive pe care le-a enumerat in propria plangere penala, dar fortat sa devina si denuntator in dosarele care ii privesc pe: PETRACHE FLORIN (ds. nr. 5632/105/2016), VOLOSEVICI ANDREI (ds. nr.122/42/2017), GULIANU FLORIN si FLOREA DANIEL (ds. nr. 150/P/2014 al DNA – ST Ploiesti) si BADESCU IULIAN (in care a refuzat) etc.

– comisar sef de politie ISPAS CONSTANTIN, fost sef al Serviciului Anticoruptie Prahova din cadrul DGA a MAI, care cunoastea si a raportat pe linie ierarhica, dar a si informat organele competente ale statului despre ilegalitatile si abuzurile multiple pe care le savarseau: procurorul NEGULESCU MIRCEA, ofiterul de politie judiciara comisar IORDACHE MIHAI IULIANO, procurorul sef al Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA, ONEA LUCIAN GABRIEL, procurorii RAILEANU CERASELA, DEACONU GILUELA si SAVU ALFRED, precum si ceilalti politisti judiciari detasati la DNA Ploiesti: comisar sef CONSTANTIN SORIN, comisar sef TOMA CIPRIAN, militianul meloman, cel cu muzica greceasca in „suflet”, subcomisar CHIRITA etc.

– comisar sef de politie SAGHEL EMANUEL sef Serviciu Combaterea Criminalitatii Economice in cadrul BCCO Prahova, care cunoastea – in linii mari – aceleasi probleme cu cele stiute de ISPAS.

– comisar sef de politie RADULESCU ADRIAN, fost ofiter DGA, fost inspector sef adjunct al Inspectoratului de Politie al Judetului Prahova, care cunoaste aceleasi aspecte cu cele stiute de ISPAS si SAGHEL, dar si despre interventiile (trafic de influenta, abuz in serviciu) facute pe langa el de procurorii ONEA si NEGULESCU pentru favorizarea unor oameni de afaceri aflati in anturajul lor si protejati de ei, fata de care structuri ale IPJ Prahova derula masuri operative, de cercetare penala etc.

Perioada cea mai prolifica a fost cea in care aceasta unitate teritoriala a SRI a fost condusa, pana la 01.07.2014, de col. MARIN CONSTANTIN (fost ofiter de Securitate declarat ca a facut politie politicasi a incalcat drepturile si libertatile cetatenesti ca agent al Securitatii ca organ represiv al regimului comunist – ds. nr. 5738/2/2017 al Curtii de Apel Bucuresti, Decizia nr. 4987/18.12.2017) si, apoi, de lt. col. (inaintat la gradul de col. inainte de termen, pentru „merite” deosebite) IANCU SABIN – pana la 09.05.2017.

Nota: Relatiile fostului procuror NEGULESCU cu SRI au fost devoalate cu date concrete si probe de mai multe surse media, dar si de deputata de Prahova, COSMA ANDREEA, fiind sesizata si Comisia parlamentara comuna permanenta de control asupra activitatii SRI. Adrian Ţuţuianu – presedinte comisie in acel moment – preciza că Andreea Cosma a semnalat relaţiile procurorului Mircea Negulescu cu şeful SRI Prahova şi precedesorul acestuia, legat de instrumentarea unor dosare penale.

Cu aceste ocazii, participanţii luau la cunostinţă, divulgate de către magistrat în timpul discuţiilor, despre diverse date / informaţii confidenţiale din dosarele instrumentate de acesta, privind: persoanele vizate de anchete penale, data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmau a se administra probe. Pe fondul consumului de alcool, avea dese astfel de accese de lăudăroşenie şi pălăvrăgeală despre activitatea sa profesională ori a altor colegi procurori. Ajungând, aproape întotdeauna, în stare de ebrietate, procurorul NEGULESCU MIRCEA depăşea în mod evident limitele legale ale obligaţiei de a nu divulga informaţii secrete de serviciu ori nedestinate publicităţii, pe care le cunoştea datorită atribuţiilor de serviciu, informaţii care, ulterior, erau diseminate de terţii convivi în alte diferite medii (interlope, de afaceri, politice), fiind folosite de cei interesaţi potrivit propriilor scopuri ori de grup, fiind astfel afectate grav interesele sau / şi activitatea atât a unităţii de parchet, cât şi a altor persoane.

INTR-UN AL DOILEA PLAN/ REGISTRU, GRUPUL A FOST COMPUS SI A ACTIONAT ASTFEL DIN:

Liderii grupului au fost:

procurorul de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si, apoi, la DNA- ST Ploiesti, NEGULESCU MIRCEA si

comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).

Membrii grupului au fost:

comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti;

comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti;

inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;

comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

IUSTIN PARASCHIV – administrator al SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL;

ȚIGĂNILĂ MIHAI RĂZVAN, asociat administrator al SC Uncom SRL Baba Ana, etc. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale care va arunca IPJ Prahova in cel mai mare scandal de la infiintare. Cum am obisnuit cititorii, vom reveni cu documente, inregistrari audio si stenograme. (Cristina T.).

Related posts

Leave a Comment

13 − 3 =