Elevul trebuie împuternicit la ore și să i se acorde putere de a crea, de a vedea un rezultat al muncii lui, iar pentru a performa îi este necesar sprijin de la niște părinți care “înțeleg că educația e singurul bagaj cu care copilul pleacă de acasă la 18 ani”, spune Dana Lica, profesor de informatică cu o experiență de 30 de ani, de la Colegiul Național Ion Luca Caragiale din Ploiești și director al Centrului de Excelență Prahova din 2014, într-un interviu pentru EduPedu.ro.
În laboratorul de informatică la etajul II al liceului, unde am găsit-o ca să discutăm despre ce înseamnă performanța în educație, Dana Lica pregătește în fiecare zi elevi pentru competițiile balcanice, europene și internaționale de informatică de unde se întorc de mereu cu mențiuni speciale, medalii de bronz, argint sau aur.
levii ei sunt actuali studenți sau absolvenți de Cambridge, Oxford, Yale (SUA), pe Computer Sciences, este profesor premiat Merito în 2017, iar concursul internațional pe care îl organizează fără finanțare de la Ministerul Educației, Info(1)Cup, a ajuns la ediția a VII-a cu ajutorul elevilor de la centrul de excelență și de la clubul de robotică pe care îl coordonează în colegiu. Cu clubul de robotică Info(1)Robotics a ajuns și în SUA, în Texas, în aprilie 2022, la cea mai mare competiție STEM din domeniu, unde a obținut premiul “Blast of Energy” (“Explozie de energie”) din partea juriului.
Aceasta a explicat în interviu despre cum centrele de excelență supraviețuiesc cu greu și faptul că de la ele se așteaptă să producă și să întrețină performanță, cu “un cadru legislativ incoerent, o subfinanțare groaznică” și profesori care predau în sistem fără să fie formați în facultăți să lucreze cu tinere talente sau elevi cu nevoi speciale.
Ea mai vorbit și despre faptul că informatica și gândirea computațională, în liceu – în lumea de astăzi în care abordarea problemelor sistematic și planificarea atentă a vieții sunt atât de necesare – sunt foarte puțin abordate, ceea ce nu garantează că elevii de astăzi vor fi adulții din anii ’30, ’40, ’50, care să își poată gestiona eficient sarcinile, viața, relațiile la locul de muncă și așa mai departe.
“Eu am descoperit elevul ca un actor extrem de important în clasă, nu doar ca beneficiar. El poate să interacționeze extrem de mult în cadrul orelor care vor avea un rol formativ. Trebuie să împuternicim elevul și să îi dăm responsabilități. De ce? Pentru că sigur învățământul va fi diferit în 10 ani, în 15 ani, ne gândim că, în 2040, meseriile de atunci nu sunt inventate încă.
Oricum este o provocare ce și cum să învățăm elevii acum ca să poată să se descurce în viață peste 15 ani. Ce i-aș spune Danei de acum 30 de ani este să aibă încredere și să își facă orele altfel, să apeleze la opționale integrate, să iasă cu elevii din bănci ca să facă produse, să își vadă munca – ceea ce eu am și făcut. Legat de orele altfel: aici este vorba despre transdisciplinaritate – nu învăț doar informatică, nu învăț doar engleză, doar biologie, ci eu ca profesor vin să completez o mică piesă din puzzle care înseamnă educația din anul respectiv.
Ori dacă ținem elevii în bănci și noi stăm la tablă și nu îi vedem că fac, creează ei, educația lor nu va fi completă”, a subliniat aceasta, în interviu, integral mai jos.
Nu ai cum să vezi meseria de profesor ca pe o corvoadă
Despre decizia ei de a intra în profesorat, Dana Lica povestește că “eram destul de debusolată în clasa a XII-a, însă o iubeam foarte mult pe doamna de matematică din liceu, la fel și pe cea din gimnaziu, iar tata m-a convins că nu mă văd într-o secție de uzină, așa cum era atunci tendința de a deveni inginer”.
Ce vă motivează să veniți în fiecare zi la școală? Sunt 30 de ani doar de Caragiale, până acum.
“Nu sunt cuvinte mari când spun că elevii mă motivează. Eu vin la cineva foarte apropiați mie, vin ca acasă, chiar dacă sună șablonat. Nu vin ca la o corvoadă, oricum altfel nu ai cum să vezi meseria aceasta decât pe una excepțional nobilă. E greu să fii profesor din punctul acesta de vedere dacă nu ai har sau dăruire. Sau dorință”, răspunde Lica.
Întrebată dacă ar încuraja un tânăr să devină profesor, profesoara a răspuns: “cu siguranță. Este una dintre cele mai frumoase meserii. Trăiești în tinerețea și în exuberanța și în creativitatea copiilor, doar pauzele îți mai rămân, mie nici acelea, pentru că stau în laborator cu ei”.
Continuarea interviului: aici
Foto: EduPedu.ro
Ne puteti gasi si pe Facebook!
Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.
