Începe Ramadanul, luna pocăinţei şi sacrificiului pentru miliarde de credincioși musulmani. În contextul pandemiei de coronavirus, rugăciunile se vor face doar acasă

24 aprilie 2020  |  09:58  |  👁 378 Vizualizari


Membrii comunităţii musulmane din România vor celebra vineri, 24 aprilie, începutul Lunii Sfinte Ramazan, perioadă în care credincioşilor musulmani le este interzis să se hrănească şi să se hidrateze, din zori de zi până la apusul soarelui. Ținând cont de pandemia de coronavirus, în acest an rugăciunile se vor face doar acasă.

Conform unui comunicat de presă transmis joi de şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, ţinând cont de pandemia de coronavirus, în acest an rugăciunile se vor face doar acasă.

„Postul şi efectuarea rugăciunilor zilnice sunt urmate în perioada nocturnă de cina Iftar. În aceeaşi perioadă, masa rituală de dinaintea zorilor – Sahur, este luată în familie. (…) Dat fiind contextul actual, pentru a ne proteja pe noi şi pe semenii noştri, anul acesta, ne vom ruga doar acasă, iar cina de Iftar o vom servi cu membrii familiei cu care locuim. Nu va fi uşor, dar trebuie să stăm departe unul de altul acum, pentru ca pe viitor să putem fi împreună, mult mai aproape!”, a precizat Muurat Iusuf.

Începutul şi sfârşitul lunilor din calendarul islamic sunt determinate de vederea Lunii pline.

Credinicioşii sunt încurajaţii să citească tot Coranul, iar în aceasta lună au loc şi mai multe rugăciuni ca de obicei.

Ramadanul, unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului – alături de Shahada (mărturisirea credinţei), Salah (rugăciunea făcută de 5 ori pe zi), Hajj (pelerinajul la Mecca pe care fiecare musulman trebuie să-l facă măcar o dată în viaţă) şi Zakat (valoarea anuală pe care fiecare musulman cu posibilităţi o va da celor nevoiaşi). Credincioşii musulmani consideră Ramadanul, care durează 29 sau 30 de zile este o lună de post, de pocăință și sacrificiu, iar punctul culminant îl reprezintă sărbătorirea timplui în care profetul Mahomed a primit revelaţia coranică.

Postul se ţine doar de la răsăritul la apusul soarelui, înterval de timp în care credincioşii nu au voie să bea şi să mănânce absolut nimic. Însă odată cu apusul soarelui, până dimineaţa la răsăritul astrului zilei, credincioşiii au voie să mănânce şi să bea fără nicio restricţie.

În această perioadă, credincioşii musulmani sunt sfătuiţi să îşi reevalueze vieţile în lumina religiei islamice, să se împace cu cei care i-au supărat, să întărească legăturile de familie şi relaţiile cu prietenii şi să scape de obiceiurile rele.

Există anumite categorii de credincioşi care pot beneficia de o amânare sau de o scutire a respectării postului. Între acestea se numără: persoanele bolnave, femeile la menstruaţie, femeile însărcinate sau cele care alăptează, copiii mici, călătorii (atunci când parcurg distanţe mari) sau oricine hrăneşte cincizeci de săraci în fiecare zi a postului.

Ultimele 10 nopţi ale postului au o semnificaţie aparte, una dintre acestea, Laylat Al Qadr, este cea în care musulmanii cred că primele versete din Coran i-au fost relevate profetului Mohammed de către îngerul Jibraeel (Gabriel). Ramadanul se încheie cu Eid Al Fitr, una dintre cele mai importante sărbători islamice, care durează trei zile şi simbolizează purificarea de după încheierea postului.

„Oricine care nu a ţinut o zi de post din luna Ramadan fără o scuză reală sau boală, apoi chiar dacă ar ţine post un an întreg, nu ar compensa acea zi pierdută din Ramadan”.

sursa: stiri.tvr.ro

 

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.