În cât timp se amortizează, cu adevărat, investiția în fotovoltaice. ”Când primește energie din rețea, consumatorul plătește niște servicii”

27 februarie 2023  |  12:54  |  👁 122 Vizualizari


Românii își doresc să devină prosumatori, însă statul îi cam întârzie în decizii. Programele guvernamentale se desfășoară foarte lent și mulți se gândesc să renunțe la ajutor și încearcă să își achiziționeze sisteme din finanțe proprii.

Dar drumul spre independența energetică nu este atât de ușor precum s-ar crede. În primul rând fiecare proiect este unic, iar diferențele de preț pot fi majore chiar dacă vorbim despre două locuințe din aceeași zonă. Apoi mai trebuie ținut cont de numărul de consumatori, de felul acestora dar și de factorii de mediu.

 

Cât costă să îți pui panouri fotovoltaice și de ce trebuie să țină seama cei care vor independență energetică

Consultat de Ziare.com, expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că în primul rând trebuie avut în vedere de ce vor oamenii să devină independenți energetic cu sistem de panouri fotovoltaice.

”Dacă vorbim despre consumul pentru încălzire, răspunsul meu este că nu se poate. În România nu poți să-ți încălzești casa cu ajutorul energiei fotovoltaice. Pot fi folosite exclusiv pentru activitățile de energie electrică: echipamente, aparate, orice altceva de genul acesta.

Însă discuția este foarte complexă. Nu putem spune că poți rezolva problema cu 15.000 de euro sau orice altă sumă. Sunt foarte multe elemente care nu îți permit să faci o astfel de afirmație. Pentru că depinde foarte mult de ce tipuri de echipamente are fiecare în gospodărie. Dacă ai un minim de elemente de consum, un televizor, un radio, un telefon, 10 becuri, un frigider mic, probabil că undeva la 5.000-6.000 de euro ar fi suficienți în regim off-grid. Regimul on-grid, în acest caz, ar fi aproximativ jumătate din sumă.

Dacă, dețin, de exemplu, o casă unde am montat hidrofor, întreaga instalație este mult mai scumpă. De exemplu ajungem la 10.000-12.000 de euro pentru a duce hidroforul. Dacă pe lângă hidrofor mai am și o pompă de căldură cu foraj vertical, atunci nu-mi ajunge nici această sumă. Si am nevoie de mult mai mulți bani și de un stocaj mult mai mare. În acest caz putem discuta de 15.000-18.000 de euro.

Însă, contează foarte mult care este zona de umbrire. Una este să fiu într-o zonă în care de jur împrejur nu am nicio pădure, niciun deal, alta e când sunt într-o zonă de deal sau munte.

Apoi trebuie să avem în vedere numărul de ore de iluminat solar mediu și numărul de ore de nebulozitate. Sunt zone în România care au 1.400 de ore pe an și altele care au 700 de ore pe an. Sunt zone în care nebulozitatea se întinde pe 30 de zile, sunt zone în care este 90 de zile.

Din aceste motive nu poți să spui cu certitudine care sunt banii pe care trebuie să-i investească un român pentru a scăpa de dependența energetică. Pentru fiecare casă este alt proiect și sunt alte costuri. Investiția poate începe de la 5.000 de euro și ajunge la 20.000 de euro. Dar doar pentru energie electrică. Uitând de încălzire. O pompă de căldură sol-apă pentru o casă foarte bine izolată înseamnă 15.000 de euro din start.

Dacă vorbim despre o casă mare și prost izolată investiția poate ajunge și la 30.000 de euro”, a spus Dumitru Chisăliță.

 

Primul lucru pe care trebuie să-l facă românii când vor să își pună fotovoltaice

Cei care sunt proconsumatori în prezent fie s-au informat foarte bine înainte și au trecut prin niște etape fie au învățat din proprie experiență ce înseamnă de fapt independența energetică.

”Cineva care se gândește să treacă pe energie alternativă, primul și primul lucru trebuie să-și eficientizeze casa. Pentru că dacă nu reduce pierderile, consumurile, diversele echipamente ineficiente, costurile investiționale sunt extraordinar de mari.

Abia după această etapă se poate îndrepta către regenerare. Pentru că altfel nu se poate intra într-o zonă de rentabilitate.

Al doilea lucru: trebuie să se identifice care este soluția cea mai bună pentru cel care vrea să devină prosumator: cu stocare, fără stocare, sau cu stocare până într-o anumită limită apoi on-grid, cu pompă de căldură sau fără etc.

Este optimizare care ține și de cantitatea de energie produsă, de tipurile de consumator vară-iarnă, de cât de des pică curentul în acea zonă. Dacă vorbim de o casă la marginea satului unde pică des curentul, atunci trebuie să mă gândesc să elimin acest inconvenient și ar trebui să am capacități de stocare mai mari.

Dar și aici, depinde cât pică curentul. Dacă se întrerupe 15 minute, trebuie să avem în vedere o capacitate de stocare, iar dacă ține două zile, trebuie gândită o altă capacitate de stocare”, a mai spus expertul în energie.

Cum ajunge surplusul de energie în rețea și cât costă

 

Proconsumatorii care aleg sistemele on-grid știu că de fapt electricitatea care intră în sistemul național de energie nu se întoarce cu același preț. Nu mai are aceeași valoare. Adică dacă vara dă o anumită cantitate, iarna primește mai puțin. De ce se întâmplă acest lucru?

”Când primește energie din rețea, consumatorul plătește niște servicii. Eu vând energie vara când o am în surplus, dar când o cumpăr trebuie să plătesc costuri suplimentare. Nici măcar nu sunt costurile furnizorului ci cele care țin de transportul, distribuția, taxele de echilibrare, tarif de capacitate de intrare, accizele, taxe de cogenerare, timbru verde. Astfel, eu iarna iau mai puțină energie decât am dat vara.

Dar o să iau mai puțină energie pentru că o cotă parte se duce pe aceste costuri.

De fapt proconsumatorul nu vinde această energie către rețeaua națională ci realizează o stocare virtuală. El nu primește bani pe ea. Primește energia înapoi dar trebuie să deconteze acele servicii pe care le face furnizorul. Dar toate acestea însumate înseamnă în prezent aproximativ 30% din valoarea energiei livrate în sistemul de energie de către un proconsumator.

Asta înseamnă că atunci când va primi energie, va plăti aceste costuri sub formă de energie electrică. Ceea ce este normal să se întâmple”, a spus Dumitru Chisăliță.

Expertul este de părere că ecologismul este un stil de viață.

În cât timp se amortizează investiția?

Nici în acest caz lucrurile nu sunt simple.

”Dacă prețul nu este plafonat, deci este 4 lei kwh, la un consum de 200 kwh pe lună costul este de 2000 de euro. Acest lucru înseamnă că în 3 ani de zile se amortizează. Dacă vorbim de prețul plafonat, investiția se amortizează în 9 ani.

Dar speli cu mâna, nu îți usuci părul cu feonul, nu calci haine, îți impui un alt stil de viață de fapt.

Oamenii nu înțeleg că schimbarea energetică vine cu schimbarea comportamentului.

Nu poți să nu mai folosești gaz, petrol, la fel ca înainte dar să ai același stil de viață ca înainte. Nu îți schimbi mașina mai poluantă și te transformi în ecologist. Ecologismul este un stil de viață. Din acest motiv atunci când vrei să ieși din dependența energetică trebuie mai întâi să îți crești eficiența energetică a locuinței apoi să faci pasul.

Dacă ai avea de exemplu o soluție care să coste 15.000 de euro, investiția ar fi amortizată în 30 de ani. Însă în acest timp se duc toate aceste sistemele din proiectul fotovoltaic și trebuie să le înlocuiești și astfel ajungi să amortizezi în 60 de ani”, a mai spus Chisăliță.

 

Finanțarea de la stat ”nu este pentru toată lumea”

Nu toți românii prind finanțare pentru proiectele de panouri fotovoltaice. În multe cazuri este mai eficient să devii prosumator pe banii proprii

”Finanțarea de la stat nu este pentru toată lumea. Depinde și ce vrei să faci de fapt pentru că nu se acordă un procent din investiție ci o sumă fixă. Pentru cei care au mai puține echipamente, au o eficiență mai mare, suma respectivă poate însemna 20-30%. Pentru alții poate reprezenta doar 10%

La prima vedere este bine să aștepți ajutorul de la stat . Dar dacă din cauza întreruperilor dese de energie îți strici aparatura prin casă, atunci te mai gândești daca merită să aștepți până primești finanțare de la stat”, a mai spus expertul.

În 2023, numărul proconsumatorilor ar urma să ajungă la 100.000. La finalul lui ianuarie, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că bugetul prevăzut pentru programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care se acordă o subvenție de până la 20.000 de lei persoanelor fizice care doresc să instaleze un sistem fotovoltaic, este de trei miliarde lei în acest an, bani cu care se vor putea finanţa peste 150.000 proiecte. “Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanţare, interesul a fost unul uriaş şi este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii şi nevoii din partea cetăţenilor”, a spus atunci ministrul.

 

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.