FEBRUARIE | Datini, tradiții și obiceiuri populare românești în luna lui Făurar

1 februarie 2023  |  07:34  |  👁 273 Vizualizari


La începutul lunii februarie, Ziua Ursului (2 februarie) deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi, potrivit credinţelor populare, prezice venirea primăverii sau continuarea iernii pentru alte 40 de zile.

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ”februarius” – de la ”februa” – luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor şi câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate şi pământul era pregătit pentru însămânţările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

Este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore şi noaptea are 13 ore.

Calendarul evenimentelor astronomice
Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 34 m şi apune la 17 h 24 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 55 m şi apune la 18 h 02 m.

Anul 2023 este un an normal, cu 365 de zile, în care luna februarie are 28 de zile (faţă de 29 de zile specifice unui an bisect cu 366 de zile). Februarie este cea mai scurtă lună a anului.

La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Peşti.

Luna – reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 05 februarie – Lună plină 20 h 28 m (Luna începe să descrească); 13 februarie – Luna la ultimul pătrar la 18 h 00 m; 20 februarie – Lună nouă la 09 h 05 m (Luna începe să crească); 27 februarie – Luna la primul pătrar la 10 h 05 m, potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Februarie în tradiţia populară

Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.

Ziua Ursului (2 februarie) deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi, potrivit credinţelor populare, prezice venirea primăverii sau continuarea iernii pentru o perioadă de încă 40 de zile. Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume – urs, iar prin locurile lui obişnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de viţel. Dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se spunea, cu respect, ”ăl bătrân”, ”moş Martin”, ”Moş”.

În calendarul creştin ortodox, la această dată se prăznuieşte Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru români, sărbătoarea ”Dragobetelui” (24 februarie), o sărbătoare tradiţională şi veche, înseamnă ”beat de dragoste”. Se mai numeşte ”Sfântul Ion de primăvară”, cel care este fiul Babei Dochia, sau Dragomiru-Florea ori ”Granguru”, pentru că acum are loc „nunta” păsărilor din pădure. Pentru a-şi atrage perechea, graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuţ strălucitor, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte, vremea e frumoasă; când plânge, bate viscolul; când e supărat, se face ger „de crapă pietrele”. Conform datinei, în februarie se încheie şezătorile şi, împreună cu acestea, distracţiile tinerilor din serile şi nopţile lungi de iarnă.

 

În luna februarie timpul este favorabil pentru semănatul plantelor care rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea şi alte zarzavaturi), dar şi pentru unele plante care fructifică la suprafaţă (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcţie etc.

Întreaga lună februarie e presărată de o mulțime de tradiții populare și asta deoarece ea reprezintă o graniță între anotimpuri, respectiv pregătirea pentru retrezirea la viață a naturii.

 

Sărbători importante în luna februarie:

1 februarie: Sfântul Mucenic Trifon (patronul tuturor dăunătorilor ce distrug pomii fructiferi și viile);
2 februarie: Întâmpinarea Domnului (Stretenia; Ziua Ursului; Târcolitul viilor);
10 februarie: Sfântul Haralambie (Haralambie de ciumă, Moșii de iarnă);
11 februarie: Sfântul Mucenic Vlasie; Sfânta Teodora împărăteasa;
24 februarie: Dragobetele.
Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români 24 februarie

La 24 februarie, în ziua când Biserica Ortodoxă sărbătorește Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereții în Panteonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții.

Dragobete era ziua când fetele și băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci și păduri, cântând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele și tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare. Dacă întâmplător, se nimerea să găsească și fragi înfloriți, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, in lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: „Flori de fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le despartî”.

În dimineața zilei de Dragobete fetele și femeile tinere strângeau zăpadă proaspătă, o topeau și se spălau cu apa astfel obținută pe cap, crezând că vor avea părul și tenul plăcute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete și băieți, se adunau mai mulți la o casă, pentru a-și „face de Dragobete”, fiind convinși că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiți întregul an, până la viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere, cu mâncare și băutură. De multe ori băieții mergeau în satele vecine, chiuind și cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui.

Dragobetele trebuia ținut cu orice preț: Dacă nu se făcea cumva Dragobetele, se credea că tinerii nu se vor îndrăgosti în anul care urma. În plus, un semn rău era dacă o fată sau un băiat nu întâlneau la Dragobete măcar un reprezentant al sexului opus, opinia generală fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiți, iar dacă o fată ieșea împreună cu un băiat și nu se sărutau se credea despre ei că nu se vor mai iubi în acel an.

sursa: stiri.tvr.ro

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.