DNA a clasat dosarul EADS. Explicațiile procurorilor

Dosarul EADS a fost clasat de procurorii DNA la începutul lunii noiembrie, arată instituția într-un răspuns pentru MEDIAFAX, precizând că soluția a fost dispusă pentru că fapta nu e prevăzută de legea penală și că nu există probe care să arate că o persoană ar fi săvârșit infracțiuni.
„La data de 05 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceți referire, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) și c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție și asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale față de faptă (in rem)”, arată DNA, într-un răspuns pentru MEDIAFAX.
Potrivit Direcției, s-a avut în vedere și o decizie din 2016 a CCR: „De asemenea, nu au fost constatate încălcări ale dispoziţiilor legislației primare (având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale) în ceea ce priveşte procedura de încheiere a contractelor privind realizarea studiului de fezabilitate şi realizarea sistemului integrat privind frontiera de stat a României”.
În dosar ar fi fost vizați Dinu Pescariu, omul de afaceri Dinu Florică, Cătălin Harnagea (fost șef SIE) și fostul ministru de Interne, Vasile Blaga.
Dosarul EADS, una dintre anchetele a cărei detonare o anunţa procurorul şef al DNA în 2014, se anunţa a fi una dintre anchetele de amploare, însă odată cu trecerea timpului nu s-au mai făcut informări în legătură cu modul în care decurg investigaţiile.
Totul a început în luna mai a anului 2004, când grupul franco-german EADS a semnat cu Ministerul de Interne in contract în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, întrucât România dorea să intre în Uniunea Europeană şi întărirea graniţelor era o condiţie.
Prima anchetă privind contractul cu EADS a fost demarată în 2005, la acel moment fiind vizate persoane din Ministerul de Interne. Verificările au fost demarate ca urmare a unei sesizării a conducerii MAI, potrivit căreia fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător, iar cei care au participat la negocieri au încălcat termenii legali, valoarea contractului de securizare a frontierelor fiind supraevaluată.
MAI spunea că negocierea contractului a fost efectuată în euro, la suma de 650 de milioane de euro, fără a fi însă precizată detalierea bunurilor şi serviciilor ce urmau a fi furnizate şi nici detaliile necesare. Când Guvernul a oferit, fără licitaţie, acest contract, înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră. Presa relata, la acea vreme, că modalitatea de semnare a contractului a declanşat o serie de nemulţumiri în lumea oamenilor politici.
Contractul cu EADS a fost desecretizat în luna februarie a anului 2005, printr-o decizie a lui Călin Popescu Tăriceanu, iar în urma reluării negocierilor, s-a ajuns la o reducere de 100 de milioane de euro. Potrivit contractului, EADS furniza echipamente de supraveghere şi securizare pentru 3.147 de kilometri de frontieră a României.
Anii au trecut, iar în 2013-2014 procurorii au reluat ancheta, după ce ar fi descoperit noi legături, dosarul EADS având multe aspecte în comun cu Microsoft, DNA anchetând, astfel, contracte frauduloase încheiate în perioada 2001-2013.
Procurorii au investigat, în total, patru contracte încheiate de ministerele Educaţiei, al Comunicaţiilor şi al Afacerilor Interne, aici regăsindu-se licenţele Microsoft şi sistemele EADS şi SIVECO. Cel mai important este EADS, unde există suspiciuni legate de sume uriaşe de bani primite ca mită de oficialii români în schimbul acordării companiei din Germania acestui contract. Anchetatorii susţineau că o serie de programe informatice ar fi fost cumpărate la preţuri supraevaluate, înclusiv sistemul pentru securizarea frontierei de stat.
Contractele cu Microsoft au debutat în vremea în care Adrian Năstase avea funcţia de premier, fiind prelungite de aproape toate guvernele vreme de zece ani, iar unii dintre politicienii şi oamenii de afaceri care ar fi avut legătură cu acest contract apar şi în ancheta privind EADS.
Infracţiunile anchetate au fost trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, DNA precizând că este vorba de mită în valoare de 4 milioane de euro, iar însumată, mita plătită oficialilor români în cele patru contracte încheiate cu Microsoft şi EADS ar putea fi de 60 de milioane de euro.

Sursa: hotnews.ro

Related posts

Leave a Comment

four × five =