Dezvoltă încrederea în sine a copilului încă de la naștere

Poți dezvolta încrederea în sine a copilului încă de la naștere. Mai mulți teoreticieni au studiat provocările pe care le prezintă societatea pentru copiii noștri, pe măsură ce aceștia se maturizează.

Erik Erikson a dezvoltat și o teorie foarte interesantă care te va ajuta să înțelegi mai bine schimbările de dezvoltare ce apar de-a lungul vieții. El a încadrat aceste schimbări în 8 stadii ale dezvoltării psihosociale. Pe măsură ce avansează în vârstă, copilul trece prin toate aceste stadii. Traversarea fiecărui stadiu al dezvoltării necesită însă rezolvarea unui conflict.

Fiecare dintre cele 8 stadii reprezintă un cumul de aspecte pozitive și negative, în mijlocul cărora se află copilul. Întrucât viața devine tot mai dificilă pe măsura trecerii timpului, niciun conflict nu poate fi rezolvat în întregime. Este nevoie totuși să încercăm a rezolva suficient fiecare dintre aceste conflicte pentru a face față provocărilor pe care următoarea fază a dezvoltării le va impune.

Cele 8 faze ale dezvoltării pe care le traversează

1. Încredere primară versus neîncredere (de la naștere până la vârsta de 1,5 ani)

Sentimentul de încredere se dezvoltă la bebeluși atunci când cerințele fizice și necesitățile psihologice de atașament le sunt satisfăcute. Atunci când interacțiunile cu cei din jur sunt pozitive. Pe de altă parte,  interacționarea neplăcută cu ceilalți, îngrijirea neadecvată pot dezvolta sentimentul neîncrederii. Prin urmare, bebelușul nu va putea rezolva cerințele următoarei faze de dezvoltare.

2. Autonomie versus rușine, dependență (perioada 1,5 ani-3 ani)

un copil

În situația în care părinții încurajează explorarea, independența copilului, acesta își va dezvolta autonomia. Pe de altă parte, copilul cunoaște rușinea, neîncrederea în sine, nefericirea atunci când este supus restricțiilor, protecției excesive din partea părinților.

Reconectează-te cu propriul copil. Jucați împreună un joc care va armoniza relația părinte-copil: EQ Game

3. Inițiativă versus vinovăție, retragere (de la 3 ani la 6/7 ani)

În această fază, conflictul se petrece între dorința de a acționa independent a copilului și sentimentul de vinovăție, care se naște atunci când apar consecințe neașteptate ale acțiunilor sale. În situația în care părinții încurajează independența celui mic, atunci când reacția lor la acțiunile copilului este una pozitivă, micuțul reușește să rezolve acest conflict – inițiativă contra vinovăție.

4. Hărnicie- eficiență versus inferioritate (de la 6/7 la 12 ani)

Această perioadă este caracterizată prin dezvoltarea deprinderilor pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor. Dificultățile pe care copilul le întâmpină în această fază duc inevitabil la apariția sentimentului de inferioritate. Este perioada în care copilul are nevoie de încurajări constante din partea părinților pentru a trece cu succes în următoarea fază a dezvoltării.

5. Identitate versus confuzie (de la 12 ani la 18 ani)

Este perioada în care preocuparea este concentrată asupra imaginii de sine, asupra activității sexuale. În această fază, adolescentul încearcă să-și identifice personalitatea. El este tot mai preocupat să identifice răspunsul la întrebarea Cine sunt eu? Adolescentul își dorește să aibă inițiativă acum, însă poate fi inhibat de părinții care își doresc a-i dirija fiecare acțiune. Conflictul poate apărea astfel între dorința adolescentului de a a fi independent și controlul permanent al părinților.

6. Intimitate versus izolare (de la 18/20-30 ani)

În această perioadă tânărul adult se află în căutarea unui partener. Așa cum spunea și Erikson, succesul profesional nu este suficient pentru a te dezvolta în totalitate. Avem nevoie cu toții să cunoaștem sentimentul intimității pentru a putea dezvolta relații profunde cu ceilalți, pentru a ne putea lua un angajament față de altă persoană. Lipsa unui partener poate conduce la izolare socială, așa cum spunea Erikson.

7. Realizare versus rutină (de la 30/35- 50/60 ani)

Această etapă se caracterizează prin nevoia adultului de a fi productiv, de a se dezvolta din punct de vedere profesional. Este perioada în care majoritatea adulților simt nevoia de a-și dezvolta abilitățile de părinte. Aceștia își doresc să împărtășească cu ceilalți cunoștințele acumulate.

Conflictul se poate soluționa prin împărtășirea cunoștințelor (chiar și în cazul activităților de predare), prin îngrijirea unui copil, în cazul în care adultul nu este încă părinte.

8. Integritate versus disperare (peste 65 ani)

Aceasta este perioada în care adultul își evaluează realizările pe parcursul vieții. Atunci când rezultatul este unul pozitiv, când adultul simte că și-a îndeplinit misiunea, se creează și echilibrul interior. Pe de altă parte, dacă celelalte conflicte din fazele anterioare nu au fost rezolvate, poate surveni un dezechilibru interior care conduce uneori la instalarea depresiei.

Conculzia

Soluția pentru dezvoltarea autonomiei și dezvoltarea încrederii în sine a copilului o reprezintă o creștere echilibrată din partea părinților. Prin echilibru înțelegându-se oferirea controlului corespunzător. Controlat excesiv, copilul nu va reuși să se afirme, să acționeze autonom.

Vă propun mai degrabă îndrumarea discretă a copilului, oferirea alternativelor și explicarea consecințelor.

Creșteți cu iubire viitori adulți de succes!

Sursa: www.tikaboo.ro

Related posts

Leave a Comment

three × 5 =