Cum poți combate infecțiile contractate în spital

Infecțiile asociate asistenței medicale (sau intraspitalicești) sunt acele infecții contractate în spital de o persoană sănătoasă sau bolnavă, după 48 ore de la internare.

În ultimii ani, infecțiile nosocomiale au devenit din ce în ce mai prezente în spațiul public, din cauza numărului mare de decese survenite în urma acestora dar și ca o consecință a condițiilor precare, neigienice sau de manevrare incorectă din spitale.

Potrivit unui raport emis de Institutul Național de Sănătate Publică, în 2017 s-au înregistrat 19.607 cazuri de infecții intraspitaicești, cele mai multe din ultimii 10 ani. Pe primul loc este București (5.246 de cazuri) urmat de județele Iași (2.469), Cluj (1.720), Timiș (1.525), Sibiu (655), Galați(547), Dâmbovița (439), Suceava (429), Brașov (406) și Mureș (401).

,,Principalii factori care determină răspândirea bacteriilor rezistente în spital sunt: igiena necorespunzătoare a mâinilor personalului medical, mediul ambiental din spital (curățenia și dezinfecția), internarea și reinternarea bolnavilor cu afecțiuni preexistente sau în stare de purtător sau antibioticele care distrug flora slab rezistentă”, transmit reprezentanții spitalului Sanconfind din Câmpina, singurul spital privat la standarde europene dintre Ploiești și Brașov.

Pentru a preveni apariția acestor infecții, există câteva proceduri clare, concepute atât pentru a proteja personalul sanitar, cât și pentru a preveni răspândirea infecțiilor în rândul pacienților.

Acestea sunt stipulate în OMS (1101/2016) – Anexa 4 și includ: igiena mâinilor, care este esențială pentru a reduce riscul de răspândire a infecțiilor, folosind  antiseptice alcoolice; utilizarea echipamentului individual de protecție (precum mănuși, halate, protectoare faciale); practici sigure de injectare, în timpul preparării și administrării medicamentelor de uz parenteral; manipularea în condiții de siguranță a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafețele potențial contaminate din imediata apropiere a pacientului și igiena respiratorie și eticheta de tuse (utilizarea batistelor de nas de unică folosință, la distanță de min. 1 m față de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor).

Aceste infecții se pot transmite prin contact, picături sau pe cale aeriană.

Pentru a preveni transmiterea lor pe una dintre aceste căi, există alte metode de prevenție, în funcție de calea de transmitere.

De exemplu, pentru transmiterea prin picături, pacientul trebuie plasat într-o rezervă singur sau într-un salon cu alți pacienți infectați cu același agent patogen și este obigatorie folosirea unei protecții faciale.

În cazul transmiterii aeriene, pacientul este plasat într-o cameră de izolare cu presiune negativă a aerului în raport cu coridoarele iar aerul este evacuat direct spre exterior sau recirculat prin filtre HEPA de înaltă eficiență cu 6-12 schimburi de aer pe oră”, mai adaugă reprezentanții spitalului din Câmpina.

Pe lângă respectarea cu strictețe a acestor seturi de reguli, există un întreg complex de factori care contribuie la desfășurarea în siguranță a procedurilor medicale pornind de la vopseaua folosită pentru pereții spitalului, la covorașele speciale antibacteriene, reciclarea aerului, filtrarea și purificarea microbiologică a acestuia în blocurile operatorii cu ajutorul unor centrale speciale de tratare a aerului, cu filtre HEPA.

Potrivit raportului menționat anterior, în ceea ce privește primul semestru al lui 2018, numărul total al infecțiilor raportate a fost de 9.805. Cele mai multe au fost raportate în București (2.412), urmat de Iași (1.289), Timiș (805), Cluj (711), Sibiu (311), Satu Mare (231), Galați (229), Prahova(220), Brașov (212), Mureș și Arad(câte 211).

Related posts

Leave a Comment