Cum era viața în Brașovul de acum câteva sute de ani – De la ciumă, foc și execuții, până la cărți valoroase și mirodenii aduse din depărtări

5 iulie 2020  |  05:30  |  👁 381 Vizualizari


Brașovul era acum 500 de ani cel mai mare oraș din Transilvania, chiar dacă nu avea nici 15.000 de locuitori, iar viața combina lucrurile bune cu cele rele. Existau farmacii și hanuri, negustorii aduceau mirodenii din Orient, s-au înființat școli, iar după 1550 s-au tipărit multe cărți. Același oraș trăia însă vremuri instabile și era lovit de câteva ori pe secol de catastrofe care făceau multe victime, fie că este vorba de epidemii de ciumă, incendii, cutremure sau invazii armate. Nu lipseau nici execuțiile publice și exista și un ”deal al spânzurătorilor”. Mai jos puteți citi despre cum era viața în Brașovul de acum 400 – 500 de ani, de la părțile ei cele mai dure, până la cele mai rafinate.

  • Brașovul a crescut mult după 1400. Se estimează că avea 6.000 de locuitori la jumătatea secolului 15 și cam 13.000 pe la 1500. Până după 1700 populația Brașovului nu a crescut în mod constant, ci a tot fluctuat din cauza războaielor, foametei, ciumei, incendiilor, a cutremurelor sau inundațiilor.
  • Brașovenii se temeau de incendii. Existau paznici de noapte care umblau cu un mic bucium și făceau atenți pe cetățeni să stingă lumânările și focurile. Au fost incendii care au distrus zeci de case. Una dintre cele mai negre zile din istoria orașului este legată de un incendiu din 1689 când au murit sute de oameni din cauza trupelor austriece.
  • Cronicile arată că într-o perioadă de 30 din ani din secolul 16 au fost duse la îndeplinire de către călăii orașului 120 de sentințe printre care se numără torturi, spânzurări, arderi pe rug, tăieri de urechi, bătăi și alungări din oraș.
  • Ciuma cea mare a fost numită cea din 1660, când și judele Brașovului a fost răpus de boală. O altă ciumă, după 1600, făcea zeci de morți pe zi în perioada de maxim. Între 1500 și 1700 orașul era lovit de dezastre mari o dată la două – trei decenii, iar revenirea era complicată.
  • Brașovul avea, în secolul 16, un medic șef al orașului, printre cei care au deținut funcția numărându-se și unul din îndepărtata Flandră. În 1512 a fost atestată prima farmacie.
  • Brașovul era un super-oraș comercial. Printre cele mai scumpe mărfuri erau pânzeturile fine din Viena sau Bruges, broderiile din Spania sau covoarele și mătasea brută din Imperiul Otoman. Meșterii locali erau cunoscuți pentru mărfuri precum postavuri groase, piei tăbăcite, lăzi de Brașov, pălării, opinci, hamuri și funii.
  • Mirodeniile reprezentau peste 20% din comerțul total în secolul 16. Diversitatea lor era uimitoare și prețul era mare, fie că vorbim despre piper, migdale, nucșoară, smochine, stafide, zahăr candel sau vanilie.
  • Existau și hanuri, unele mai elegante, altele mai modeste. Hanul Mare se afla pe str Lungă în apropierea străzii Mureșenilor și a fostei porți a Mănăstirii, un alt han era într-un fost lazaret de leproși.
  • Brașovul a început după 1500 să construiască masiv fortificații, dar era un caz special, orașul fiind înghesuit între două dealuri înalte. Singura șansă ca lucrurile să iasă bine a fost ca brașovenii să folosească relieful în propriul avantaj, ridicând fortificații exterioare pe pantele dealurilor.
  • Existau trei mari porți de intrare în cetate, fiecare la capătul unei străzi importante și fiecare cu întărituri, cu trasee șicanate, cu poduri ce se puteau ridica, cu șanțuri cu apă și cu guri de tragere. Totul pentru a bara accesul inamicului în caz de invazie.

Sursa: HotNwes.ro

Distribuie:

Ne puteti gasi si pe Facebook!

Dati-ne un LIKE si fiti la curent cu ultimele articole.