Cu Părintele Arsenie Boca, despre avere

,,Înțelesul bogăției: Nu sărăcia te mântuiește, nici bogăția nu te osândește; precum nici bogăția nu te mântuiește, nici sărăcia nu te osândește, ci cum ai sufletul tău și față de bogăție și față de sărăcie. 

Ești sărac și zorit cu gândul după avere, iată că nu te mântuiește sărăcia ta. Esti bogat, dar desfăcut cu inima de bogăția ta, iată că nu te primejduiește bogăția ta. 

Cum stai cu sufletul și fața de una și față de alta, de la asta atârnă mântuirea sau osânda ta. Iată împărați care s-au mântuit: Sfântul împărat Constantin și maica sa, Elena; împărăteasa Irina; Sfântul Ioan Gură de aur era de neam înalt și avea bogăție, dar avea inima dezlipită de ea; Sfântul Vasile avea bogăție și trăia ca și cum n-ar fi avut-o, întemeind primul spital.

Vinovăția bogăției e că ține inima omului legată aici și deformează omul încât nu mai iubește pe oameni, ci se înarmează împotriva lor. Bogația mărește inegalitatea dintre oameni, care naște ura. 

Atitudinea sufletului față de bogăție trebuie să fie ca a unui administrator al bunurilor altuia. Noi suntem iconomi. Câtă vreme iconomisim averile după legea iubirii de oameni, Stăpânul averii ne-o menține, dar dacă uzurpăm dreptul lui Dumnezeu, o pierdem și ne pierdem. 

Trebuie să fim cu avuția ca și cum n-am avea-o. Părinții au zis că singura avuție cu adevărat sunt păcatele.”

Related posts

Leave a Comment

five × three =