Ce avantaje are smochinul

Smochinul (Ficus carica) este originar din Orientul Mijlociu şi vestul Asiei. A fost cunoscut şi apreciat din cele mai vechi timpuri.

Smochinele conţin potasiu, mineral ce lipseşte din alimentaţia multor oameni şi care contracareazǎ eliminarea calciului prin sistemul excretor, fenoment cauzat de dieta bogatǎ în sare. In acest fel, potasiu limiteazǎ apariţia osteoporozei. De asemenea, ajutǎ şi la prevenirea afecţiunilor cardiace.

Smochinele mai conţin si prebiotice, calciu, magneziu, fier, cupru, vitamina A, vitamina K, vitamina E, zaharuri, antioxidanti şi fibre.

Deoarece conţin un component numit psoralen, ajutǎ la vindecarea unor afecţiuni ale pielii precum: psoriazisul, vitíligo şi eczeme.

Din cele mai vechi timpuri s-a crezut cǎ smochinele au calitǎţi afrodisiace, flavonoidele, antioxidanţii şi polifenolii din compoziţia acestora generând o stare de bunǎ dispoziţie celor ce le consumǎ.

Seva smochinilor se utilizeazǎ la tratarea inţepǎturilor de insecte, a negilor, a iritaţiilor pielii şi a dermatofitozei.

Existǎ peste 700 de varietǎţi de smochin, acestea variind prin vigoarea plantei, mǎrimea şi culoarea fructelor, modul de polenizare, etc.

La noi în ţarǎ, smochinul se intâlneşte mai mult în Banat, zona litoralului şi zona Bucureştiului.

Este o plantǎ care are are nevoie de soare, soluri fertile şi reavene, cu un ph între 6-6,5 şi care rezistǎ la secetǎ.

Se recomandǎ plantarea în zone ferite de vânt, de preferat în zona cu expunere spre sud.

Deoarece smochinul este sensibil la temperaturi joase, înghetând sub -15 grade C, trebuie protejat iarna, fie prin acoperirea cu frunze, paie sau coceni, fie prin îngropare. Se îndoaie şi se fixareaza ramurile, iar apoi se acoperǎ cu paie, coceni şi gunoi de grajd în strat de 20-30 cm.

Plantarea se face primavarǎ, dupǎ trecerea pericolului de îngheţare. Smochinii trebuie aşezaţi la distanţǎ de minim 1,8 m unul de celalalt.

In primul an, se recomandǎ ca planta sǎ fie lasatǎ sǎ creasca în voie, iar apoi, la începutul iernii, sǎ se selecteze 3-5 lǎstari mai viguroşi, iar restul se taie.

In al treilea an de la plantare, smochinul începe sǎ facǎ fructe, având douǎ recolte, una în iulie şi una toamna. Fructificarea smochinului la noi în ţarǎ nu necesitǎ polenizare. In zona subtropicalǎ este polenizat de o specie de viespe (Blastophaga psenes).

Fructele se culeg când încep sǎ se înmoaie şi sǎ se coloreze în mov.

Dulceaţa, gemul, trufele, biscuiţii raw vegani sunt numai câteva dintre produsele ce se pot obţine din aceste fructe delicioase.

Cei mai mari exportatori de smochine la nivel mondial sunt: Turcia, Egipt, Iran, Algeria si Maroc.

Smochinii sunt un simbol al abundenţei şi fertilitǎţii, în unele culturi fiind consideraţi copaci sacri, unul dintre cei mai bǎtrâni este Smochinul Sacru de la Templul Mahabodhi din Bodh Gaya, India, loc în care Budha a atins iluminarea.

Related posts

Leave a Comment

9 − seven =